Regulamentul UE nr. 2023/1115, cunoscut sub numele de EUDR, introduce noi cerințe de conformitate pentru companiile care gestionează anumite materii prime. Aplicabilitatea acestui regulament nu depinde doar de prezența unor materiale precum lemnul sau cauciucul, ci de clasificarea specifică a produselor finale. Analiza trebuie realizată la nivelul codurilor vamale prevăzute în Anexa I, deoarece două produse care conțin aceeași materie primă pot avea tratamente complet diferite în funcție de codul CN/HS.
Regulamentul vizează șapte categorii de produse de bază: bovine, cacao, cafea, palmier pentru ulei, cauciuc, soia și lemn. Un exemplu relevant este diferența dintre un autovehicul, care nu intră sub incidența EUDR deși are anvelope, și o anvelopă comercializată separat. Companiile trebuie să identifice dacă produsele lor se încadrează în categoriile vizate, având în vedere că lista produselor este în curs de ajustare după actul delegat adoptat de Comisie la 13 iulie 2026.
Termenul de aplicare pentru companiile medii și mari este stabilit pentru 30 decembrie 2026, în timp ce microîntreprinderile și întreprinderile mici au termen până la 30 iunie 2027. După identificarea produselor relevante, companiile trebuie să își determine rolul în fluxul comercial. Un importator direct este considerat operator și trebuie să efectueze due diligence și să depună un Due Diligence Statement (DDS). În schimb, companiile care revând produse deja introduse pe piața UE pot fi comercianți sau operatori din aval.
Implementarea acestor prevederi poate întâmpina blocaje legate de accesul la date și trasabilitatea informațiilor. Multe entități se confruntă cu lipsa codurilor CN centralizate sau cu dificultatea furnizorilor de a asocia un DDS cu un anumit lot sau SKU. Sistemele interne actuale nu permit întotdeauna urmărirea informației de la furnizor până la client, ceea ce impune companiilor crearea unui plan de acțiune pentru a respecta noile cerințe de monitorizare și raportare.
Nerespectarea obligațiilor EUDR poate atrage sancțiuni severe pentru persoanele juridice. Amenda maximă poate ajunge la cel puțin 4% din cifra de afaceri anuală totală realizată în Uniunea Europeană în exercițiul financiar anterior. Pe lângă penalități financiare, autoritățile pot decide confiscarea produselor neconforme și a veniturilor obținute. De asemenea, există riscul de excludere temporară, pentru maximum 12 luni, din procedurile de achiziții publice și de la accesul la finanțarea publică.
În România, aplicarea acestui regulament este organizată prin HG nr. 1.029/2024, care desemnează autoritățile competente pentru control. Responsabilitățile de supraveghere sunt împărțite între autoritățile din domeniul mediului și ANSVSA, în funcție de tipul de materie primă și de produsele vizate. Pe lângă sancțiuni, riscul operațional include posibilitatea ca autoritățile să solicite retragerea sau rechemarea produselor de pe piață, precum și oprirea acestora în cadrul procedurilor vamale.