România află pe 2 octombrie dacă își păstrează statutul de țară recomandată investițiilor sau dacă este retrogradată în categoria „junk”. Agenția S&P menține în prezent ratingul României la BBB-, care reprezintă ultima treaptă din categoria investment grade, însă cu o perspectivă negativă. S&P a avertizat că ar putea reduce acest rating dacă ajustarea fiscală nu respectă estimările sau dacă economia slabă va face măsurile de consolidare mai puțin eficiente.
O eventuală mutare sub nivelul BBB- ar plasa România în categoria speculative grade, cunoscută sub denumirea de „junk”. Această schimbare nu indică un faliment al statului, ci semnalează un risc de credit ridicat. În acest scenariu, investitorii pot cere o primă de risc mai mare pentru achiziționarea obligațiunilor românești. Prin urmare, statul ar putea fi nevoit să se împrumute la costuri mult mai mari pentru a-și finanța activitățile.
În ceea ce privește persoanele care au credite, o decizie de downgrade nu modifică automat ratele bancare în ziua următoare. La creditele cu dobândă variabilă, indicatorii precum ROBOR sau IRCC nu sunt influențați mecanic de S&P. În septembrie, ROBOR la trei luni era în jurul nivelului de 5,93%, iar IRCC se situa la 5,56%. Efectele asupra ratelor pot apărea ulterior, prin mecanisme indirecte de transmitere a costurilor de finanțare din economie către bănci și populație.
Mecanismul de transmitere a riscului suveran către economia reală este unul complex și etapizat. Dacă statul se împrumută mai scump, acesta concurează pe aceeași piață cu băncile și companiile pentru atragerea capitalului. Studiile economice arată că retrogradările suverane pot crește costurile de împrumut pentru companii prin canalul bancar. Companiile care se finanțează mai scump tind să fie mai prudente cu investițiile și angajările, ceea ce poate pune presiune pe mediul economic general.
Situația finanțelor publice românești este deja marcată de o creștere rapidă a costurilor pentru datoria publică. În primele șapte luni ale anului, deficitul bugetar a fost de 48,08 miliarde de lei, adică 2,34% din PIB, comparativ cu 76,44 miliarde de lei și 3,99% din PIB în perioada similară din 2025. Totuși, statul a plătit 40,12 miliarde de lei doar pentru dobânzi, o sumă cu 26,5% mai mare decât în perioada echivalentă din anul precedent.
Analiza indicatorilor macroeconomici relevă un paradox al bugetului de stat: deși deficitul a scăzut cu 28,36 miliarde de lei, povara dobânzilor continuează să crească. Această evoluție indică faptul că, în timp ce România reușește să reducă necesarul curent de bani, o parte tot mai mare din buget este consumată de serviciul datoriei acumulate anterior. Consolidarea fiscală rămâne astfel un element critic pentru stabilitatea ratingului de credit.