Valurile de căldură care au afectat Europa în cursul anului 2026 au generat pierderi economice estimate la 113 miliarde de euro. Analiza realizată de grupul german de asigurări Allianz Trade indică faptul că aceste sume reprezintă aproximativ 0,46% din PIB-ul combinat al celor 30 de țări europene monitorizate. Impactul financiar include atât costurile directe pentru pagubele cauzate de dezastre, cât și pierderile de producție și presiunea exercitată asupra puterii de cumpărare a populației.
Italia este țara care suportă cea mai mare povară financiară, cu pierderi de 27,8 miliarde de euro. Această cifră depășește impactul asupra Germaniei, care înregistrează 25 de miliarde de euro, și cel asupra Franței, unde pierderile au ajuns la 20,1 miliarde de euro. Deși economia Italiei este semnificativ mai mică decât cea a Germaniei, impactul asupra creșterii economice în Italia a fost de 1,19 puncte procentuale, comparativ cu 0,54 puncte în Germania.
Alte economii europene au fost semnificativ afectate de temperaturile ridicate, contribuind la totalul pierderilor regionale. Belgia a înregistrat pagube de 9,4 miliarde de euro, în timp ce Țările de Jos au raportat pierderi de 9,2 miliarde de euro. Împreună cu primele trei state menționate anterior, acest grup de cinci economii reprezintă 81% din totalul pierderilor de 113 miliarde de euro raportate în întreaga regiune europeană.
Expertiza Allianz subliniază faptul că temperaturile extreme pot reduce capacitatea de producție fără a lăsa daune vizibile asupra clădirilor sau a echipamentelor. Analiza datelor din sectorul manufacturier din India confirmă existența unei legături directe între condițiile de căldură extremă și scăderea productivității lucrătorilor. Pe lângă scăderea eficienței, fenomenul de căldură este asociat cu o creștere a ratei de absenteism în rândul angajaților, afectând astfel fluxul operațional al companiilor.
Prognozele pentru viitor indică o tendință de creștere a temperaturilor la nivel global. Organizația Meteorologică Mondială (OMM) estimează că, în perioada 2026-2030, temperaturile medii anuale la suprafață vor fi cu 1,3 grade C până la 1,9 grade C peste media din perioada 1850-1900. De asemenea, un fenomen El Nino intens ar putea costa la nivel global suma de 451 de miliarde de dolari, majoritatea pagubelor urmând să fie înregistrate în anul 2027.
Fenomenul El Nino are un impact major asupra stabilității economice, afectând prețurile și inflația. Pentru cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, pierderea netă cauzată de acest fenomen ar putea atinge 24 de miliarde de dolari, ceea ce reprezintă 0,09% din PIB. Această cifră nu include pagubele cauzate de secete, incendii forestiere sau alte evenimente extreme, indicând un potențial de creștere a presiunii inflaționiste asupra prețurilor de consum.