Implementarea reglementărilor Pillar 2 OCDE a intrat în etapa de aplicare efectivă, impunând grupuri de companii cu venituri consolidate de peste 750 de milioane de euro obligații de calcul și raportare. În România, acest mecanism este reglementat prin Legea nr. 431/2023, care transpune Directiva europeană privind impozitarea minimă globală. Măsura vizează atât corporații multinaționale, precum OMV, Renault sau Ford, cât și grupuri mari de capital românesc, printre care se numără Banca Transilvania, Dedeman sau Altex.
Sistemul introduce Impozitul Suplimentar Național Calificat (QDMTT), prin care România își rezervă prioritatea de a colecta diferența de impozit aferentă profiturilor realizate local până la pragul minim de 15%. Acest mecanism funcționează împreună cu regulile Income Inclusion Rule (IIR) și Undertaxed Profits Rule (UTPR). Provocarea majoră pentru companii nu este doar nivelul taxei, ci complexitatea noii arhitecturi de conformare, care necesită colectarea masivă de date și administrarea unui proces de raportare fiscală la scară globală.
Pentru a simplifica procesul, companiile pot utiliza regimul tranzitoriu CbCR Safe Harbour pentru anii financiari 2024-2027. Acesta permite evitarea detailerii complete a calculului QDMTT dacă sunt îndeplinite unul dintre cele trei teste: testul de minimis, testul ETR simplificat sau testul profiturilor de rutină. Este important de menționat că, pentru exercițiile financiare care încep la sau după 1 ianuarie 2026, testul ETR simplificat va utiliza un prag de 17% pentru a determina conformitatea.
Termenele de raportare și plată sunt strict stabilite de legislație, fiind influențate de anul de tranziție al fiecărui grup. Pentru exercițiul financiar 2024, termenul de 18 luni a condus la scadența de 30 iunie 2026. În cazul exercițiului financiar 2025, termenul general de declarare și plată este de maximum 15 luni de la ultima zi a exercițiului, ceea ce înseamnă 31 martie 2027 pentru grupurile cu an calendaristic. Pregătirea datelor trebuie începută mult înainte de aceste scadențe pentru a evita erorile de calcul.
Calculul cotei efective de impozitare (ETR) este influențat direct de tratamentul unor facilități fiscale locale, precum creditul fiscal pentru sponsorizare sau scutirea pentru profitul reinvestit. De asemenea, impozitul pe profit curent și amânat, recunoscut prin notele explicative sau IFRS, este relevant pentru determinarea impozitelor acoperite. Companiile trebuie să stabilească din timp sursele pentru rezultatul contabil, costurile salariale și imobilizările corporale, asigurând o reconciliere între datele statutare, pachetele de consolidare și raportul CbCR calificat.
Această transformare fiscală intervine într-un context economic marcat de monitorizarea atentă a indicatorilor de inflație și a stabilității cursului valutar. În timp ce marile grupuri economice se adaptează la noile standarde de impozitare minimă globală, autoritățile și investitorii urmăresc impactul acestor costuri de conformare asupra profitabilității și a fluxurilor de numerar ale marilor jucători din piețele de energie, bancară și retail.