Implementarea regimului Pillar 2 OCDE a trecut de la faza legislativă la cea de conformare efectivă, impunând grupuri multinaționale și naționale cu venituri consolidate de peste 750 de milioane de euro obligații concrete. Aceste entități trebuie să asigure calculul, raportarea și declararea impozitului suplimentar conform noilor reguli. În România, acest mecanism este reglementat prin Legea nr. 431/2023, care transpune Directiva europeană privind impozitarea minimă globală și introduce Impozitul Suplimentar Național Calificat (QDMTT).
Sistemul de impozitare vizează atât grupuri multinaționale, precum OMV, Renault sau Ford, cât și mari companii românești, cum ar fi Banca Transilvania, Dedeman sau Altex. Deși pragul de 15% este cel mai discutat, provocarea majoră rezidă în noua arhitectură de conformare. QDMTT este doar o componentă, alături de Income Inclusion Rule (IIR) și Undertaxed Profits Rule (UTPR), oferind României prioritatea de a colecta diferența de impozit aferentă profiturilor realizate local.
Pentru a simplifica procesul, companiile pot utiliza regimul tranzitoriu CbCR Safe Harbour, care include testul de minimis, testul ETR simplificat și testul profiturilor de rutină. Această facilitate permite evitarea detaliării complete a calculului QDMTT pentru anii financiari 2024-2027. Este important de menționat că, pentru exercițiile financiare care încep la sau după 1 ianuarie 2026, testul ETR simplificat va utiliza un prag de 17% pentru determinarea conformității.
Termenele de raportare impun o planificare riguroasă, deoarece fereastra de depunere este limitată. Pentru exercițiul financiar 2024, termenul de 18 luni a dus la scadența de 30 iunie 2026. Pentru exercițiul financiar 2025, termenul general este de maximum 15 luni de la ultima zi a exercițiului, ceea ce înseamnă 31 martie 2027 pentru grupurile cu an calendaristic. Aceleași termene de 15 luni se aplică și pentru plata impozitului suplimentar național, conform art. 48 din Legea nr. 431/2023.
Efectul asupra cotei efective de impozitare (ETR) este influențat de tratamentul facilităților fiscale locale, precum creditul fiscal pentru sponsorizare, scutirea pentru profitul reinvestit sau deducerile pentru cercetare-dezvoltare. Companiile trebuie să stabilească sursele de date pentru rezultatul contabil și impozitele amânate, asigurând o pistă de audit completă. Pregătirea proceselor de raportare ar trebui să înceapă încă din 2026 pentru a evita gestionarea sarcinilor în ultimul moment.
Introducerea acestor reglementări fiscale globale se înscrie într-un context de transformare a regimurilor de impozitare la nivel internațional, vizând limitarea erodării bazei impozabile. În timp ce marile corporații europene solicită adesea costuri mai mici și mai puține reglementări pentru a rămâne competitive, implementarea Pillar 2 marchează un punct de cotitură în modul în care funcția fiscală a statelor este exercitată pentru a asigura o taxare minimă uniformă.