Peste 5.250 de companii au intrat în procedură de insolvență în primele nouă luni ale anului 2026, înregistrând o creștere de aproximativ 12% față de aceeași perioadă a anului precedent. Această evoluție marchează cel mai înalt nivel de insolvențe de la anul 2018 încoace, conform unei analize realizate de CITR pe baza estimărilor ONRC. Datele indică o schimbare semnificativă a profilului riscului, deoarece presiunea financiară se concentrează tot mai mult asupra entităților economice de mari dimensiuni.
Deși creșterea totală a insolvențelor este moderată, segmentul companiilor cu active mari prezintă cifre alarmante. Numărul entităților cu active de peste 1 milion de euro care au intrat în insolvență a crescut cu 65%, în timp ce pentru companiile cu active de peste 4 milioane de euro, numărul procedurilor a mai mult decât dublat, înregistrând o creștere de 141%. Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR, subliniază că acest fenomen schimbă natura riscului, deoarece companiile mari sunt adesea finanțate de furnizorii lor, iar eșecul acestora poate transmite dificultățile financiare în întreg lanțul comercial.
Sectorul agricol și cel din construcții sunt principalele surse ale acestor creșteri. Din cele aproape 230 de insolvențe suplimentare față de anul trecut, peste 190 provin din aceste două domenii, agricultura înregistrând 94 de cazuri și construcțiile 97 de cazuri. Agricultura a înregistrat o creștere de 52,5% a insolvențelor, devenind al doilea cel mai puțin profitabil sector al economiei, în condițiile în care rata creditelor neperformante a urcat de la 2,7% în octombrie 2024 la 9,8% în martie 2026. Construcțiile au depășit pragul de 1.000 de companii în insolvență, cu o creștere de peste 10%.
Din punct de vedere regional, Nord-Estul este zona cu cea mai rapidă creștere a insolvențelor, cu un avans de 21,8%, unde Vasluiul și-a dublat numărul de proceduri. Alte județe cu creșteri semnificative sunt Bacăul, cu 48,5%, Suceava, cu 42,1%, Bistrița-Năsăud, cu 77,6%, Vrancea, cu 69,0%, Arad, cu 41,2%, Brașov, cu 37,8% și Hunedoara, cu 30,8%. În schimb, Nord-Vestul este singura regiune unde numărul insolvențelor a scăzut cu 5,7%, înregistrând reduceri în Cluj, Bihor și Sălaj, în timp ce Constanța a înregistrat o scădere de 15,1%.
Bucureștiul rămâne principalul centru al insolvențelor din România, concentrând peste 860 de cazuri, ceea ce reprezintă 18% din totalul național, deși a înregistrat o creștere modestă de 4,1%. În ceea ce privește restul sectoarelor, comerțul și industria prelucrătoare au înregistrat scăderi ușoare ale procedurilor de insolvență, cu aproximativ 5% pentru comerț și 6% pentru industria prelucrătoare. Situația evidențiază o concentrare a restanțelor comerciale către firmele subcapitalizate, care reprezintă peste o treime din aceste datorii.
Evoluția indicatorilor de insolvență este strâns legată de starea fluxurilor de aprovizionare și a creditelor comerciale. În contextul actual, furnizorii de credit sunt o sursă principală de finanțare pentru multe firme, iar incapacitatea de plată a unui client mare poate compromite lichiditatea întregii rețele de parteneri. Utilizarea instrumentelor de restructurare preventivă, precum acordul de restructurare sau concordatul preventiv, este considerată esențială pentru a decide dacă o afacere poate fi salvată sau dacă aceasta va intra în lichidare.