Peste 5.250 de companii au intrat în insolvență în primele nouă luni ale anului 2026, înregistrând o creștere de aproximativ 12% față de aceeași perioadă a anului precedent. Această evoluție marchează cel mai ridicat nivel de insolvențe de la anul 2018 încoace, conform unei analize realizate de CITR pe baza estimărilor ONRC. Datele arată o presiune sporită asupra entităvelor economice, cu un număr semnificativ de proceduri înregistrate pe parcursul primelor trei trimestre ale anului curent.
Analiza evidențiază o schimbare majoră a profilului riscului, deoarece numărul companiilor mari afectate a crescut dramatic. Companiile cu active de peste 1 milion de euro au înregistrat o creștere de 65% a procedurilor de insolvență, în timp ce pentru cele cu active de peste 4 milioane de euro, numărul acestora este mai mult decât dublu, marcând o creștere de 141%. Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR, a subliniat că, deși totalul insolvențelor crește moderat, dublarea cazurilor la companiile mari schimbă natura riscului economic.
Sectorul agricol și cel al construcțiilor sunt principalele surse ale acestui val de insolvențe. Din cele aproape 230 de insolvențe suplimentare față de anul trecut, peste 190 provin din agricultura (+94) și construcții (+97). Agricultura a înregistrat o creștere de 52,5% a insolvențelor, devenind al doilea cel mai puțin profitabil sector, în timp ce în construcții numărul procedurilor a depășit pragul de 1.000 de companii, înregistrând o creștere de peste 10%. În schimb, comerțul și industria prelucrătoare au înregistrat scăderi de aproximativ 5% și 6%.
Din punct de vedere regional, Nord-Estul este zona cu cea mai rapidă creștere a insolvențelor, cu un avans de 21,8%. În această regiune, Vasluiul și-a dublat numărul de proceduri, Bacăul a crescut cu 48,5%, iar Suceava cu 42,1%. Alte zone cu creșteri ample sunt Bistrița-Năsăud, Vrancea, Arad, Brașov și Hunedoara. Singura regiune care înregistrează o scădere este Nord-Vestul, cu un minus de 5,7%, afectând în special județele Cluj, Bihor și Sălaj. Bucureștiul rămâne principalul centru, cu peste 860 de cazuri, reprezentând 18% din total.
Riscul de propagare este accentuat de faptul că companiile mari sunt adesea finanțate de furnizorii lor prin creditul comercial. Atunci când o companie mare intră în insolvență, furnizorii suferă pierderi, iar riscul lor de insolvență crește odată cu mărimea pierderii. În România, firmele subcapitalizate concentrează peste o treime din restanțele comerciale, ceea ce poate duce la transmiterea dificultăților în lanț. Pentru companiile încă viabile, utilizarea instrumentelor de restructurare preventivă, precum acordul de restructurare sau concordatul preventiv, poate decide dacă o afacere este salvată sau pierdută.
Evoluția sectorului agricol este marcată și de o deteriorare a indicatorilor financiari de creditare. Rata creditelor neperformante în acest sector a urcat de la 2,7% în octombrie 2024 la nivelul de 9,8% înregistrat în martie 2026. Această tendință reflectă presiunea din bilanțurile companiilor agricole, care se manifestă simultan și în sistemul bancar și în instanțe, contribuind la creșterea numărului de proceduri de insolvență raportate de autorități.