România se confruntă cu o provocare majoră în gestionarea deficitului bugetar, fiind nevoită să echilibreze necesitatea consolidării fiscale cu menținerea unui climat economic stabil. În contextul în care economia încetinește, specialiștii și mediul de afaceri propun schimbarea strategiei statului, punând accent pe îmbunătățirea colectării taxelor existente și pe stabilitatea legislativă. Această abordare ar putea preveni presiunea suplimentară asupra companiilor și a consumatorilor, într-un moment în care creșterea taxelor a început deja să își atingă limitele de eficiență.
Evoluția fiscală recentă a fost marcată de majorări semnificative pentru a corecta un deficit de 9,3% din PIB în anul 2024. Autoritățile au crescut cota standard de TVA de la 19% la 21%, au unificat cotele reduse la 11% și au ridicat impozitul pe dividende de la 10% la 16%. Deși în perioada august 2025–iulie 2026 încasările din TVA au crescut cu 22,2%, Comisia Europeană estimează un deficit de aproximativ 6,2% din PIB pentru anul 2026, impunând necesitatea continuării procesului de corecție.
Instabilitatea regulilor fiscale este considerată o povară directă pentru antreprenori, care nu pot elabora planuri de afaceri pe termen lung. Adrian Negrescu subliniază că impozitul pe dividende s-a triplat în trei pași, în timp ce regimul microîntreprinderilor a fost modificat repetat. Această incertitudine este exemplificată și de „taxa pe stâlp”, un impozit pe construcțiile speciale care a fost introdus în 2014, eliminat în 2017 și reintrodus în 2025 cu o cotă de 1%, afectând infrastructura de energie și telecomunicații.
Impactul asupra investițiilor este evident prin scăderea drastică a fluxului net de investiții străine directe, care a ajuns la 669 de milioane de euro în primul semestru din 2026, față de 3,72 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului precedent. Această scădere de aproximativ 82% este însoțită de profituri reinvestite cu valoare negativă de 1,1 miliarde de euro. Leonardo Badea, prim-viceguvernatorul BNR, a descris această evoluție ca fiind un semnal care nu poate fi ignorat de către autorități.
Pentru a reduce incertitudinea, mediul de afaceri solicită instituirea unui moratoriu fiscal de trei până la cinci ani, care să garanteze stabilitatea taxelor. O altă soluție vizează îmbunătățirea colectării TVA, deoarece în 2023 România nu a încasat aproximativ o treime din suma datorată, reprezentând o pierdere de 45,5 miliarde de lei. Recuperarea fiecărui punct procentual din acest decalaj ar putea aduce la buget aproximativ 1,5 miliarde de lei, utilizând instrumente precum facturarea electronică sau sistemul e-Transport.
În cadrul Uniunii Europene, gestionarea deficitului bugetar este un proces strict monitorizat, România având obiectivul de a ajunge la un deficit de 3% din PIB până în 2031. Această țintă impune o disciplină fiscală riguroasă, însă experții avertizează că orice măsură de consolidare trebuie să fie însoțită de o evaluare atentă a impactului asupra activității economice, pentru a evita scăderea veniturilor statului prin inhibarea creșterii PIB-ului și a consumului intern.