Magistrații din România vor trebui să aștepte plata restanțelor salariale, după ce Guvernul interimar nu are capacitatea juridică de a efectua aceste plăți. Suma totală datorată este estimată de premierul interimar Ilie Bolojan la 4,8 miliarde de lei. Această hotărâre vine în urma unei decizii definitive care pune capăt demersurilor juridice inițiate de Executiv pentru a bloca executarea acestor restanțe financiare, care sunt programate să fie scadente în cursul anului 2026.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a explicat că actualul cabinet nu poate face rectificări bugetare, ceea ce înseamnă că nu poate aloca suma necesară. Deși Guvernul a încercat să utilizeze toate pârghiile legale pentru a evita această sarcină bugetară masivă, statutul de guvern interimar limitează opțiunile de aplicare a hotărârii judecătorești. Situația blochează procesul de plată, în ciuda obligațiilor stabilite de instanțe.
Completul de judecată al ICCJ a respins recursurile depuse de Guvernul României, de Ministerul Finanțelor și de alți intervenienți din dosar. Instanța supremă a menținut în totalitate sentința pronunțată pe 5 mai 2026 de Curtea de Apel București și a catalogat drept inadmisibilă solicitarea Guvernului de a sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Astfel, argumentele juridice ale Executivului pentru amânarea plăților au fost respinse definitiv.
Conflictul a început în primăvara acestui an, când Ilie Bolojan a anunțat reconfigurarea cheltuielilor din bugetul de stat pentru a susține un pachet social. Această decizie a dus la reducerea sumelor destinate magistraților, determinând Înalta Cură de Casație și Justiție să acționeze în contencios administrativ. Curtea de Apel București a stabilit și măsuri punitive severe, inclusiv o penalitate de 1% din valoarea sumelor datorate pentru fiecare zi de întârziere.
Pe lângă penalități, Executivul riscă o amendă administrativă de 20% din salariul minim brut pe economie aplicată pe zi, bani care vor intra la bugetul de stat. Guvernul a încercat să invoce un conflict juridic de natură constituțională, însă Curtea Constituțională a României a respins cererea pe 7 octombrie. Aplicarea deciziei de plată va rămâne în responsabilitatea viitoarei formule de guvernare, condusă cel mai probabil de Luca Niculescu.
În contextul instabilității politice, piețele financiare au reacționat pozitiv în așteptarea instalării noului guvern. Înainte de votul pentru Guvernul Niculescu, Bursa a crescut cu 2% pe volume duble, iar costul împrumuturilor statului pe 10 ani a scăzut spre 7%. Această evoluție indică un sentiment de optimism în rândul investitorilor, care doresc o structură de guvernare stabilă cu care să poată discuta direct.