Marius Constantin Budăi, fost ministru al Muncii, a lansat o serie de acuzații la adresa premierului Ilie Bolojan, privind gestionarea deficitului bugetar. Fostul ministru susține că prezentarea unei scăderi a deficitului în primele șapte luni ale anului este o strategie de a ascunde realitatea financiară a țării. Conform declarațiilor sale, diferențele raportate nu reflectă situația reală a finanțelor publice, deoarece o parte din obligațiile de plată ale statului au fost pur și simplu amânate.
Analiza compară deficitul de 76,4 miliarde de lei înregistrat în primele șapte luni ale anului 2025 cu cel de 48 de miliarde de lei din perioada similară a anului 2026. Marius Budăi afirmă că această scădere este rezultatul unei strategii de a amâna momentul recunoașterii deficitului. El subliniază că execuția bugetară nu se oprește odată cu prezentările de tip power point de la Palatul Victoria, iar calendarul fiscal nu poate fi controlat prin simpla amânare a plății.
Problema plății facturilor aferente lucrărilor efectuate pentru stat este un punct central în argumentația social-democratului. Marius Budăi menționează că firmele care au lucrat pentru statul român, inclusiv prin programe precum Anghel Saligny, așteaptă în continuare banii datorați. El susține că este o strategie contabilă simplă, prin care, dacă nu se plătește o factură, aceasta nu apare în evidența cheltuielilor, deși antreprenorii trebuie să suporte costurile cu salariile, taxele și furnizorii.
Pe lângă situația facturilor neplătite, fostul ministru a menționat și alte pierderi financiare ale statului. Acesta a făcut referire la sumele pe care statul le are de plătit în urma proceselor pierdute în instanță, precum și la banii din cadrul PNRR. De asemenea, a semnalat impactul negativ asupra economiei prin dispariția a 63.000 de locuri de muncă, ceea ce înseamnă familii cu venituri mai mici și un stat care încasează mai puține contribuții.
În concluzie, Marius Budăi consideră că actualul management nu reprezintă o performanță de guvernare, ci o amânare a problemelor. El a criticat situația în care investițiile scad după terminarea fondurilor europene și a menționat că impactul deciziilor este suportat de sectorul privat și de angajați. Fostul ministru a declarat că România are nevoie de un guvern care să rezolve problemele, nu de un contabil care să ascundă cifrele.
Situația financiară a statului este strâns legată de execuția bugetară și de capacitatea de a onora obligațiile față de partenerii publici și de investițiile majore. În contextul discuțiilor privind modernizarea instituțiilor, precum și al planurilor de înzestrare pe termen lung, stabilitatea fluxurilor de numerar rămâne un factor critic pentru stabilitatea economică a țării și pentru încrederea investitorilor în cadrul proiectelor de infrastructură.