În anul 2010, România a traversat o perioadă de instabilitate economică profundă, cauzată de efectele crizei financiare mondiale. Pentru a reduce deficitul bugetar, Guvernul Boc a adoptat un pachet amplu de măsuri de austeritate care au afectat direct populația. Aceste decizii au inclus tăieri salariale masive și majorări de taxe, generând o scădere a consumului intern și o reacție socială violentă în întreaga țară.
Una dintre cele mai controversate decizii a fost reducerea cu 25% a salariilor din sectorul bugetar, o măsură anunțată în mai 2010. Această tăiere a vizat nu doar funcționarii publici, ci și angajații din companiile cu capital majoritar de stat, precum CEC și Eximbank. Inițial, Executivul a propus și o reducere de 15% a pensiilor, însă Curtea Constituțională a respins această decizie, considerând-o neconstituțională, ceea ce a forțat Guvernul să caute alte soluții.
În lipsa posibilității de a tăia pensiile, Guvernul a optat pentru majorarea cotei de TVA de la 19% la 24%, aplicată începând cu 1 iulie 2010. Premierul Emil Boc a justificat această alegere ca fiind singura alternativă legală imediată după decizia Curții Constituționale. Această creștere fiscală a fost menită să acopere necesarul de venituri la buget, în condițiile în care cota unică de impozitare a fost menținută la nivelul de 16%.
Situația financiară a fost agravată de un deficit bugetar care ajunsese la 7,3% din PIB la sfârșitul anului 2009, conform datelor FMI. România se afla atunci sub un program de asistență financiară convenit cu FMI și UE, iar reducerea deficitului era o condiție critică pentru stabilitate. Emil Boc a avertizat că lipsa acestor măsuri ar fi condus țara spre incapacitatea de plată, făcând imposibilă plata salariilor și a pensiilor.
Implementarea acestor măsuri a declanșat proteste masive, inclusiv o manifestare de aproximativ 30.000 de persoane în Piața Victoriei pe 19 mai 2010. Sindicatele, profesorii, polițiștii și pensionarii au manifestat în București și în Valea Jiului, în localități precum Lupeni și Petroșani. Deși în iunie 2010 Parlamentul a dezbătut o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Boc, aceasta nu a fost adoptată, permițând continuarea pachetului legislativ de austeritate.
Evoluția economică a României din acea perioadă a fost marcată de o scădere drastică a PIB-ului real, care a înregistrat o diminuare de 7,1% în anul 2009. Această contracție a urmat ani de creștere accelerată și a semnalat începutul unei perioade de recesiune și șomaj ridicat. Instabilitatea fiscală a pus presiune pe sistemul bancar, unde s-au acumulat un număr semnificativ de credite neperformante în urma crizei.