Scăderea dobânzilor la noile titluri de stat emise de stat generează o creștere a valorii activelor deținute de fondurile de pensii din Pilonul II. Atunci când dobânzile din piață scad, instrumentele financiare emise anterior, care oferă un randament fix mai ridicat, devin mai atractive pentru investitori. Acest fenomen de piață determină o creștere a prețului de tranzacționare al titlurilor vechi, influențând direct valoarea conturilor de pensii ale participanților.
Funcționarea acestui mecanism se bazează pe diferența dintre dobânda contractată anterior și cea oferită de noile titluri. De exemplu, un titlu care plătește o dobândă de 7 lei pentru un nominal de 100 de lei va fi căutat mai mult dacă noile titluri oferă doar 6 lei. Din acest motiv, cumpărătorii sunt dispuși să plătească un preț de peste valoarea nominală, cum ar fi 104,2 lei, pentru a obține acel randament superior. Astfel, prețul titlului crește în raport cu scăderea randamentului de piață.
Impactul asupra participanților la Pilonul II este direct, deoarece fondurile evaluează aceste titluri zilnic la prețul de piață. La data de 31 august 2026, fondurile de pensii deținute în Pilonul II aveau titluri de stat în valoare de 155,33 miliarde de lei, reprezentând 63,8% din activele participanților. Când prețul titlurilor de stat crește pe piață, valoarea totală a fondului și suma de pe contul fiecărui participant crește proporțional, reflectând această evoluție a prețurilor.
Volatilitatea prețurilor este mai pronunțată pentru titlurile care au o perioadă lungă până la scadență. Un titlu care mai are un an până la finalul perioadei de împrumut va prezenta variații de preț mici, în timp ce un titlu cu o scadență de 10 ani va suferi fluctuații semnificative. Această sensibilitate la schimbările de dobândă este esențială pentru înțelegerea modului în care evoluează activele deținute de fondurile de pensii pe termen lung.
Există două perspective asupra câștigului sau pierderii în funcție de perioada de deținere a activelor. Dacă fondul păstrează titlul până la scadență, statul va returna valoarea nominală stabilită inițial, indiferent de fluctuațiile de preț intermediare. Totuși, pentru participant, suma relevantă este valoarea contului în momentul pensionării. Câștigul sau pierderea devin definitive pentru fond doar în momentul în care titlurile sunt vândute pe piață înainte de termenul de scadență.
În contextul gestionării activelor, dobânzile mai mari pot fi benefice pe termen lung pentru cei care au încă 10-20 de ani până la pensie. Deși dobânzile ridicate pot scădea prețul titlurilor deținute deja, fondurile folosesc contribuțiile noi pentru a cumpăra instrumente cu randament superior. Astfel, pentru un pensionar aflat încă în activitate, un mediu cu dobânzi mari poate genera venituri mai mari prin noile achiziții efectuate de fond.