Ministerul Agriculturii colaborează activ cu Banca Mondială pentru implementarea unui mecanism avansat de reducere a riscurilor cauzate de secetă. Proiectul vizează protejarea fermierilor prin sisteme de asigurări mai eficiente, cu o capacitate de acoperire estimată între 80% și 90% din pierderile generate. Tanczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii, a oferit detalii despre această inițiativă în cadrul unei conferințe de presă desfășurată luni.
Procesul de reformă vizează în mod direct instrumentul de sprijin DR32, destinat fermierilor care suferă pierderi în producția agricolă. Tanczos Barna a explicat faptul că acest instrument este în curs de modificare printr-o procedură de colaborare cu Banca Mondială. Obiectivul este ca noua schemă să fie finalizată și pregătită pentru a fi utilizată până la începutul campaniei agricole de primăvară din anul 2027.
Implementarea noului sistem presupune o combinare a plăților efectuate prin APIA cu asigurări suplimentare sau voluntare. Conform ministrului, mecanismul va integra plățile către fermieri de la care s-a reținut procentul de 3%, completându-le cu alte forme de protecție. Această abordare este menită să ajungă la nivelul de protecție dorit de 80% - 90% pentru riscurile de secetă, oferind o siguranță financiară sporită.
În cadrul discuțiilor pentru dezvoltarea acestui model, ministerul a consultat reprezentanți ai băncii, dar și specialiști din Italia și alte state membre. Tanczos Barna a subliniat că este imperativ ca România să dispună de o schemă de asigurări funcțională chiar de anul viitor. Ministerul urmărește să finalizeze această structură de reducere a riscurilor pentru a asigura stabilitatea sectorului agricol în fața fenomenelor meteorologice extreme.
O prioritate majoră este reducerea dependenței fermierilor de disponibilitatea fondurilor din bugetul de stat pentru despăgubiri. Tanczos Barna a criticat metodele actuale, descrisă drept rudimentare, unde plățile pentru pagube depind direct de existența banilor la buget. Ministerul dorește adoptarea unor soluții deja implementate la nivel european, care să permită compensarea pierderilor fără a pune presiune directă pe resursele bugetare disponibile.
Sistemul de sprijin pentru fermieri în România a trecut prin multiple ajustări pentru a răspunde nevoilor de protecție în fața schimbărilor climatice. În prezent, mecanismele de compensare funcționează pe baza disponibilității fondurilor publice, ceea ce poate crea dificultăți în perioadele de criză financiară. Trecerea către un model de asigurări structurat, similar cu cele din alte state europene, reprezintă o schimbare de paradigmă în gestionarea riscurilor agricole.