Ministerul Finanțelor a prezentat date oficiale prin care se constată o abatere negativă semnificativă la nivelul veniturilor din taxele aplicate jocurilor de noroc. În cadrul proiectului de rectificare bugetară pentru anul 2026, publicat joi, 29 octombrie, autoritățile indică un minus de 750 de milioane de lei față de nivelul programat inițial. Această scădere de 0,75 miliarde de lei apare într-un context de contracție a industriei, afectată de dificultăți administrative.
Problemele de încasare sunt legate de modificările legislative introduse la începutul anului, în special prin adoptarea OUG nr. 7/2026. Această reglementare a conferit autorităților locale competența de a autoriza, restricționa sau interzice funcționarea sălilor de jocuri de noroc pe teritoriul localităților. Noua procedură impune operatorilor să obțină aprobări de la administrațiile locale, pe lângă autorizațiile naționale deja existente, ceea ce a generat un blocaj administrativ major.
Impactul acestui blocaj este vizibil în scăderea sumelor datorate pentru autorizarea aparatelor de tip slot-machine. În perioada februarie–mai 2025, aceste sume erau de 485 de milioane de lei, însă în perioada similară din 2026, valoarea a scăzut la 300 de milioane de lei. Această diminuare de aproximativ 38%, echivalent cu 185 de milioane de lei, reflectă dificultățile de funcționare ale operatorilor din sector.
Eficacitatea noilor reglementări este limitată de lipsa unor hotărâri la nivel local, deoarece multe primării nu au adoptat regulamentele necesare. Din aproximativ 3.100 de unități administrativ-teritoriale, doar 90 au adoptat hotărârile necesare, dintre care 35 au decis interzicerea activităților, iar 55 au permis desfășurarea acestora. Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc a propus măsuri tranzitorii, însă soluțiile finale necesită intervenții legislative la nivelul autorităților centrale.
Deficitul de 750 de milioane de lei de la taxele jocurilor de noroc face parte dintr-un proiect de rectificare mai amplu. Proiectul prevede o diminuare a veniturilor bugetului general consolidat cu aproximativ 4,7 miliarde de lei și o majorare a deficitului nominal cu circa 3,5 miliarde de lei. Guvernul menține însă ținta de deficit la 6,2% din PIB, încercând să compenseze pierderile prin încasări peste program la alte categorii, precum TVA sau impozitul pe profit.
Modificările legislative care au dus la descentralizarea autorizațiilor de jocuri de noroc au fost justificate oficial prin necesitatea de a oferi comunităților locale un rol mai important în limitarea efectelor sociale negative. Această schimbare de paradigmă pune în conflict interesele de colectare a veniturilor fiscale cu obiectivele de protecție socială promovate de autoritățile locale în diverse unități administrativ-teritoriale din România.