Ministerul Transporturilor a centralizat o listă de proiecte de investiții care valorează aproape 500 de miliarde de lei, o sumă care depășește semnificativ capacitatea financiară actuală. Secretarul de stat Horațiu Cosma a oferit aceste detalii în cadrul emisiunii „Harta de impact”, subliniind faptul că resursele disponibile pentru perioada următoare sunt mult sub necesarul identificat. Această cifră reflectă volumul uriaș de lucrări planificate pentru infrastructura țării.
Analiza efectuată de autorități arată că resursele pe care ministerul le poate utiliza în următorii doi ani sunt de zece ori mai mici decât valoarea proiectelor. Horațiu Cosma a menționat că acest buget este compus din surse precum SAFE, PNRR, fondurile europene clasice și cota de la bugetul de stat. Diferența dintre necesarul de finanțare și banii reali impune o gestionare extrem de strictă a fluxurilor de capital.
Printre investițiile majore care au fost luate în calcul se numără Alternativa Techirghiol, Drumul Expres Craiova-Filiași-Târgu Jiu și diverse proiecte din zona Timișoara-Moravița. Din cauza limitărilor financiare, ministerul a început procesul de prioritizare a acestor lucrări pentru a asigura continuitatea șantierelor. Scopul este de a garanta finalizarea proiectelor deja în desfășurare și de a asigura plata constructorilor implicați.
Situația este complicată de mutarea unor proiecte din PNRR, precum Autostrada A8 sau lucrările la metrourile din Cluj și București, către Programul Transport. Deși absorbția fondurilor europene pe Programul Transport este bună, autoritățile avertizează că se apropie rapid de consumarea acestor bani. Ministerul analizează acum posibilitatea realocării unor fonduri neutilizate sau utilizarea surselor din următorul exercițiu financiar european.
Horațiu Cosma a subliniat importanța predictibilității pentru sectorul construcțiilor, evitând deschiderea simultană a șantierelor fără finanțare garantată. Secretarul de stat a amintit perioada 2012-2013, când blocarea investițiilor din transporturi a afectat sever constructorii. Strategia actuală vizează protejarea celor care lucrează deja, pentru a evita blocajele financiare care au avut loc în trecut.
În România, gestionarea fondurilor pentru infrastructură depinde de o structură complexă de programe de finanțare, inclusiv fondurile de coeziune și instrumentele de dezvoltare regională. Capacitatea de absorbție a acestor fonduri europene este un indicator economic critic pentru dezvoltarea rețelei de transport și pentru stabilitatea companiilor de construcții care depind de plățile venite din proiectele de stat.