Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a avertizat că România se confruntă cu un risc persistent de a ajunge în categoria de rating „junk”. Acesta a declarat că bugetul pentru anul 2027 va reprezenta un test major de responsabilitate pentru stat, având în vedere că presiunile și obligațiile restante vor fi mult mai mari decât în anul 2026. Ministrul susține că rigoarea și disciplina bugetară sunt imperative pentru recuperarea stabilității financiare a țării.
Analiza prezentată de Alexandru Nazare indică faptul că gestionarea defectuoasă a cheltuielilor în anii precedenți a dus la cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană. Această situație a generat o datorie publică la cote istorice și costuri de finanțare tot mai mari pentru funcționarea statului. Ministrul a subliniat că România nu se află încă într-o etapă de relansare fără constrângeri, ci traversează o perioadă de stabilizare și de corectare a derapajelor financiare anterioare.
În ceea ce privește indicatorii fiscali, deficitul bugetar a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025. Pentru primele 8 luni ale anului 2026, deficitul cash a fost de 2,89% din PIB, comparativ cu 4,51% în aceeași perioadă a anului trecut, reprezentând o reducere de aproape 27 de miliarde de lei. Totodată, datoria publică a ajuns la aproximativ 60% din PIB la finalul lunii iulie 2026, ceea ce înseamnă circa 1.205 miliarde de lei.
Costurile cu dobânzile reprezintă o presiune majoră asupra bugetului de stat, fiind în creștere semnificativă. În primele 8 luni ale anului 2026, dobânzile plătite pentru datoria publică au însumat 42,1 miliarde de lei, cu 26,7% mai mult față de perioada precedentă. Pentru întregul an, aceste costuri se apropie de 3% din PIB, resurse care nu mai pot fi direcționate către investiții sau servicii publice, ci sunt consumate pentru acoperirea dobânzilor.
Obiectivul pentru anul 2026 este reducerea deficitului la 6,2% din PIB, însă în 2027 situația va fi mai dificilă din cauza eliminării granturilor din PNRR. Alexandru Nazare a menționat că prima evaluare de rating va fi efectuată în ianuarie de către agenția Fitch, însă orice derapaj poate declanșa un comitet de rating ad-hoc. Bugetul viitor trebuie construit pe venituri realiste și pe cheltuieli pe care statul le poate susține efectiv, fără a crea noi obligații nesustenabile.
Evoluția indicatorilor macroeconomici este esențială pentru menținerea încrederii investitorilor externi în economia românească. În contextul consolidării fiscale, monitorizarea atentă a raportului dintre datoria publică și PIB este crucială pentru evitarea creșterii costurilor de împrumut. Menținerea unui rating suveran solid permite direcționarea resurselor către investiții productive, precum cele care au susținut o creștere de 19,9% a investițiilor în trimestrul al doilea din 2026.