Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a subliniat importanța critică a parcursului de consolidare fiscal-bugetară pentru menținerea credibilității României pe plan internațional. Într-un context economic marcat de incertitudini, liderul BNR a avertizat că deteriorarea încrederii instituțională poate genera efecte mult mai nocive asupra economiei decât variațiile unor indicatori macroeconomici specifici. Mesajul a fost transmis în cadrul evenimentului de lansare a volumului „Sustenabilitatea financiară – de la deficite la convergență nominală”, un studiu coordonat de viceguvernatorul Cosmin Marinescu.
Conform declarațiilor făcute de Mugur Isărescu, procesul de consolidare fiscală este elementul central care asigură stabilitatea pe termen lung. Guvernatorul a menționat că încrederea se construiește printr-un proces dificil și lent, însă poate fi pierdută într-un mod foarte rapid. Această dinamică impune o atenție sporită față de gestionarea resurselor publice, pentru a evita situații în care stabilitatea economică a țării ar putea fi compromisă de decizii de politică fiscală necoherente.
Politicile economice implementate de stat trebuie să respecte trei criterii fundamentale: să fie atent calibrate, să fie predictibile și să fie credibile. Mugur Isărescu a explicat faptul că doar prin respectarea acestor principii de stabilitate poate România să atragă investiții de calitate. Aceste fluxuri de capital sunt esențiale pentru susținerea productivității, pentru stimularea procesului de creare a locurilor de muncă și pentru asigurarea unei creșteri economice care să fie sustenabilă în timp.
Situația fiscală a României a fost marcată în ultimii ani de deficite semnificative, atât la nivel de cont curent, cât și la nivel bugetar. Autoritățile au început procesul de ajustare a acestor deficite, având ca obiectiv ca deficitul bugetar să scadă spre 6% din PIB în cursul acestui an. Totuși, rămâne o incertitudine majoră privind capacitatea statului de a menține acest ritm de ajustare și de a continua reducerea deficitelor în anii care vor urma.
Instabilitatea internă, caracterizată prin tensiuni politice care au amânat formarea unui nou Guvern, coincide cu un climat extern de aversiune la risc. Această volatilitate internă, combinată cu incertitudinile globale, face ca investitorii străini să tindă să își retragă capitalurile de pe piețele emergente. Aceștia preferă să își direcționeze resursele către active considerate mai sigure, ceea ce pune presiune suplimentară pe economia României într-un moment de frânare economică.
Evaluarea creditabilității României este monitorizată atent de agențiile de rating internaționale, în condiții de volatilitate. În prezent, Fitch și S&P atribuie României ratingul „BBB-”, cu perspectivă negativă, în timp ce Moody's oferă nota „Baa3”, tot cu perspectivă negativă. Recent, reprezentanți din cadrul S&P au vizitat Bucureștiul pentru discuții cu oficialii de la Ministerul Finanțelor și BNR, urmând ca agenția să publice un raport nou pe data de 2 octombrie.