Ministrul Finanțelor, Nazare, a declarat că anul 2027 va reprezenta un exercițiu de ajustare fiscală, marcând o perioadă în care bugetele nu vor mai suferi creșteri spectaculoase. El a subliniat că procesul de construcție a bugetului pentru 2027 și rectificarea bugetară actuală sunt operațiuni complexe, care necesită corelarea realistă a veniturilor estimate cu obligațiile deja asumate de stat. Planificarea trebuie să respecte traiectoria de reducere a deficitului convenită cu Comisia Europeană.
Nazare a insistat asupra unui principiu fundamental în gestionarea finanțelor publice: nicio cheltuială permanentă nu poate fi inclusă în buget fără o sursă de finanțare permanentă. El a avertizat că orice cheltuială suplimentară care nu este acoperită de venituri va necesita împrumuturi, ceea ce va genera costuri suplimentare pentru cetățeni prin taxe mai mari, inflație sau dobânzi care erodează puterea de cumpărare. Prioritățile trebuie stabilite strategic, evaluând beneficiile economice și sociale raportate la costurile pe termen lung.
Statul se confruntă cu presiuni financiare semnificative, printre care titluri executorii de peste 13 miliarde de lei care devin scadente în 2026. Alte obligații critice includ presiunile de finanțare în sistemul de sănătate, solicitările de decontare pentru schemele de compensare a energiei și angajamentele de apărare prin SAFE. Ministrul a menționat că deciziile bugetare de astăzi generează obligații care trebuie onorate în anii următori, evitând proiecțiile optimiste care transferă costurile către generațiile viitoare.
Un risc major identificat de Nazare este legat de fondurile europene, în special de posibilitatea de a nu încasa integrale sumele din PNRR. Proiecția bugetară pentru 2026 se bazează pe ipoteza atragerii tuturor finanțărilor programate, iar neîncasarea unor granturi ar crea un minus de venituri față de cheltuielile deja efectuate. Din acest motiv, el a solicitat ministerelor de resort clarificări privind stadiul real al proiectelor de investiții, pentru a nu confunda contractele semnate cu banii efectiv disponibili.
Credibilitatea financiară a României este miza centrală, iar Nazare a avertizat că orice derapaj fiscal poate crește costurile de finanțare și riscul de decizii nefavorabile din partea agențiilor de rating. O deteriorare a ratingului ar duce la împrumuturi mai scumpe pentru stat și companii. În prezent, România are cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, motiv pentru care consolidarea fiscală trebuie continuată cu consecvență pentru a proteja stabilitatea economică pe termen lung.
La nivelul execuției bugetare de la nouă luni, deficitul a fost de 78,3 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 3,81% din PIB, comparativ cu 102,47 miliarde de lei (5,31% din PIB) în aceeași perioadă a anului trecut. Veniturile au crescut cu 11,9%, ajungând la 522,69 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au avansat cu 5,5%. Investițiile publice au înregistrat un nivel de 107,77 miliarde de lei, cu o creștere de 25,15 miliarde de lei față de anul precedent.