Numărul companiilor și al persoanelor fizice autorizate care au intrat în insolvență a crescut cu 4,85% în perioada ianuarie-august 2026. Conform datelor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului, în primele opt luni ale anului au fost înregistrate 4.782 de cazuri, comparativ cu cele 4.561 de entități raportate în aceeași perioadă a anului precedent. Această evoluție reflectă o presiune economică sporită asupra mediului de afaceri, într-un context marcat de stagnarea economiei și costuri ridicate de finanțare.
Sectorul construcțiilor și cel al comerțului cu ridicata și amănuntul marchează cele mai grave deteriorări la nivel național. În domeniul construcțiilor, numărul insolvențelor a ajuns la 271 de cazuri, ceea ce reprezintă o creștere de 256,58% față de perioada similară din 2025. Totodată, comerțul cu ridicata și amănuntul a înregistrat 308 insolvențe, afișând un salt de 175% față de anul trecut. Industria prelucrătoare a raportat, la rândul său, 167 de cazuri, o creștere de 138,57%.
Din punct de vedere teritorial, Bucureștiul concentrează cel mai mare număr de insolvențe, cu 861 de entități înregistrate, un nivel cu 4,11% mai mare decât în 2025. Pe următoarele poziții în clasament se află județul Bihor, cu 363 de cazuri, deși numărul a scăzut cu 11,89%, și Cluj, cu 263 de insolvențe, în scădere cu 15,16%. Județul Ilfov a înregistrat 246 de cazuri, în creștere cu 2,50%, în timp ce în Timiș s-au consemnat 229 de insolvențe, cu 4,18% mai puține.
Analiza datelor pentru luna august indică faptul că 357 de firme și PFA-uri au intrat în insolvență în această singură lună. Bucureștiul a deținut cel mai mare număr de cazuri în august, cu 57 de entități, fiind urmat de Bihor, cu 44 de cazuri, și Ilfov, cu 29. În Cluj și Timiș s-au înregistrat câte 16 insolvențe. Această distribuție lunară confirmă tendința de creștere a dificultăților financiare pentru numeroase companii din principalele centre economice ale țării.
Contextul macroeconomic este influențat de o inflație care, deși a coborât de la 10,4% în iunie la 6,17% în august, rămâne cea mai ridicată din Uniunea Europeană. În același timp, dobânda de politică monetare a fost menținută la 6,50% din august 2024, ceea ce impune costuri mari de finanțare pentru companii. Deși formarea brută de capital fix a crescut cu 10,9% în primul semestru, susținută de fondurile europene și PNRR, această activitate de investiții nu a reușit să prevină creșterea numărului de insolvențe în sectoarele vulnerabile.
Evoluția indicatorilor economici relevă o economie aflată sub presiunea costurilor de capital și a consumului limitat. Deși investițiile, alimentate de plățile din fondurile europene, au susținut creșterea activității în anumite perioade, precum în sectorul construcțiilor în trimestrul al doilea, impactul asupra fluxurilor de numerar rămâne critic pentru multe firme. Stagnarea PIB-ului și nivelul ridicat al inflației contribuie la un mediu de afaceri în care vulnerabilitatea unor sectoare cheie este accentuată de dificultățile de acces la creditare.