Investițiile substanțiale în domeniul inteligenței artificiale au oferit economiei mondiale un nivel de reziliență mai ridicat decât s-a anticipat anterior pentru acest an. Conform ultimului raport interimar publicat de OCDE, cheltuielile direcționate către infrastructura AI, inclusiv centre de date și semiconductori, au devenit un motor de creștere. Această tendință a sprijinit dezvoltarea economică în Statele Unite și a impulsionat exporturile tehnologice ale Japoniei și Coreeii de Sud.
În ciuda acestui impuls tehnologic, prognozele de creștere globală indică o încetinire. După un avans de 3,4% în anul trecut, economia mondială ar putea crește cu 2,9% în 2026, o cifră ușor peste estimarea de 2,8% din iunie. Totuși, pentru anul 2027, OCDE estimează o creștere de doar 3%, sub prognoza anterioară de 3,1%, din cauza efectelor persistente ale creșterii prețurilor materiilor prime cauzate de conflictul din Orientul Mijlociu.
Riscurile macroeconomice rămân semnificative și pot afecta stabilitatea financiară. OCDE avertizează că volatilitatea piețelor energetice, fenomenele meteorologice extreme El Niño și creșterea randamentelor obligațiunilor guvernamentale pot pune presiune pe indicatori. Mai mult, există posibilitatea ca investițiile în inteligența artificială să nu genereze randamentele așteptate. Dacă aceste riscuri se materializează, creșterea economică globală ar putea scădea cu 0,7 puncte procentuale anul viitor, iar inflația ar putea crește cu 1,1 puncte procentuale.
Perspectivele economice variază considerabil între marile puteri ale lumii. În Statele Unite, PIB-ul este estimat să crească cu 2,2% anul acesta și cu 2,1% în 2027, investițiile AI compensând parțial consumul scăzut. China ar urma să încetinească la 4,5% anul acesta și la 4,2% în 2027, sub impactul măsurilor de limitare a capacităților industriale. În zona euro, creșterea este estimată la 1% atât pentru 2026, cât și pentru 2027, fiind afectată de prețurile energiei.
Japonia ar urma să înregistreze o creștere de 0,8% în 2026 și 0,7% în 2027, în condiții de dobânzi ridicate și costuri de import energetic. În schimb, Canada a suferit revizuiri negative, cu o prognoză de 0,9% pentru 2026 și 1,3% pentru 2027, din cauza impactului tarifelor impuse de Statele Unite asupra exporturilor sale. Inflația în economiile G20 este estimată la 4,1% în 2026, în timp ce pentru 2027 prognoza a fost majorată la 3,6%.
Monitorizarea indicatorilor de inflație și a prețurilor energiilor rămâne critică pentru deciziile băncilor centrale. În Europa, nivelurile de stocare a gazelor naturale sunt la minimele ultimelor 15 ani înainte de sezonul rece, ceea ce poate influența prețurile. Persistența presiunilor asupra prețurilor ar putea obliga instituțiile monetare să își ajusteze politicile privind dobânzile, în special dacă inflația se extinde către noi sectoare sau dacă ritmul de creștere economică scade.