Organizațiile reprezentative ale fermierilor și producătorilor agricoli din România au transmis o solicitare către Ministerul Finanțelor pentru suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Această cerere vizează alocarea a 157,18 milioane de lei pentru compensarea creșterii prețurilor la îngrășăminte. Scopul este atingerea nivelului maxim de 200% permis de legislația europeană, o măsură necesară pentru a contracara impactul crizei din Orientul Mijlociu asupra costurilor de producție.
Conform documentului, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/1894 al Comisiei alocă României 29.977.500 euro. Legislația permite statelor membre să ofere un sprijin național suplimentar de până la 200% din această sumă, ceea ce înseamnă un total de 59.955.000 euro. Totuși, proiectul de hotărâre elaborat de MADR prevede doar un sprijin de 100%, adică 29.977.500 euro, echivalentul a 157.184.023,5 lei, din resursele proprii ale ministerului.
Nivelul actual de sprijin este evaluat ca fiind insuficient, oferind doar 0,25 lei pentru fiecare kilogram de îngrășământ prevăzut în devizul tehnologic. Această sumă se traduce prin 90 lei/ha la grâu, în condițiile în care îngrășămintele cu azot sunt cu aproximativ 70% mai scumpe decât media anului 2024. Dacă se acordă suplimentarea cerută, sprijinul ar crește la 0,375 lei/kg de îngrășământ, ceea ce ar însemna 135 lei/ha pentru cultura de grâu.
Reprezentanții agricolilor propun ca suma suplimentară de 29.977.500 euro să fie asigurată integral în anul 2026, fie prin rectificare bugetară, fie prin Fondul de rezervă bugetară. Această metodă ar permite plata componentelor europene și naționale până la sfârșitul anului 2026, perioada în care fermierii achiziționează inputurile pentru campania 2026/2027. Ca alternativă, aceștia propun o acordare eșalonată între 2026 și 2027, cu finalizarea plăților până la 31 mai 2027.
Solicitarea este susținută de numeroase entități, printre care Pro Agro, LAPAR, UNCSV, AFF, FAPPR, Clubul Fermierilor Români, ADR.FCB și Sindicatul Fermierilor Patrioți. Aceștia avertizează că un sprijin redus va afecta fertilizarea și randamentele agricole din 2027. De asemenea, organizațiile cer ca România să susțină la nivel european suspendarea aplicării Mecanismului de ajustare a emisiilor de dioxid de carbon la frontieră (CBAM) pentru îngrășăminte.
Această presiune pentru finanțare apare într-un context de volatilitate a prețurilor la inputurile agricole, unde costurile de producție sunt direct influențate de disponibilitatea resurselor de azot. În cadrul discuțiilor de la MADR, conducerea ministerului a subliniat că bugetul actual nu a beneficiat de nicio suplimentare în 2026. Prin urmare, majorarea sprijinului național nu poate fi realizată din resursele proprii ale ministerului, decizia depinzând direct de Ministerul Finanțelor.