Membrii Adunării Naționale, camera inferioară a Parlamentului francez, au votat miercuri seară în unanimitate împotriva adoptării proiectului de buget pentru anul 2027. Propunerea elaborată de guvernul condus de premierul Sébastien Lecornu viza reduceri semnificative ale cheltuielilor publice, într-un moment în care situația finanțelor publice naționale generează proteste ample și îngrijorări pe piețele obligațiunilor. Această decizie marchează un blocaj legislativ major într-un context de instabilitate politică.
Obiectivul principal al guvernului este de a recâștiga încrederea creditorilor Franței, reprezentând investitorii care cumpără obligațiunile statului. Pentru a reduce deficitul bugetar, Sébastien Lecornu a declarat în septembrie că vizează reduceri ale cheltuielilor în valoare de 54 de miliarde de euro. Totuși, planul a fost respins, deși alte surse menționează o prevedere de tăiere a cheltuielilor de 50 de miliarde de euro pentru recâștigarea credibilității pe piețele internaționale.
Dificultatea de a ajunge la un consens fiscal provine din faptul că niciun partid nu deține majoritatea în Adunarea Națională. Componența parlamentei include reprezentanți din întreg spectrul politic, ceea ce îngreunează negocierea politicii fiscale. Această situație de fragmentare a fost consolidată după alegerile legislative anticipate din 2024, care au dus la formarea unui parlament fără o majoritate clară, făcând procesul de adoptare a bugetelor extrem de complex.
În trecut, guvernele succesive au utilizat articolul 49.3 din Constituție pentru a adopta bugetele fără votul parlamentarilor. Sébastien Lecornu a reușit să adopte bugetul pentru 2026 prin această metodă, după ce l-a înlocuit pe premierul demis François Bayrou. Totuși, amenințările cu depunerea unor moțiuni de cenzură au forțat guvernele să facă concesii, deoarece demiterea unui guvern obligă parlamentarii să reia procesul de elaborare a bugetului de la zero.
O altă opțiune rămâne adoptarea bugetului prin ordonanță, o procedură care nu a fost utilizată niciodată în cadrul celei de-a Cincea Republici Franceze, instituită în 1958. Dacă guvernul este demis după utilizarea acestei prerogative, bugetul adoptat prin ordonanță rămâne în vigoare. Presiunea pe piețele obligațiunilor guvernamentale, cunoscute sub denumirea de OAT, a crescut constant, având în vedere că deficitul bugetar a reprezentat 5,1% din produsul intern brut în 2025.
Situația actuală lasă Franța fără un buget aprobat pentru anul 2027, punând sub semnul întrebării stabilitatea financiară pe termen mediu. Guvernul trebuie acum să decidă dacă va încerca noi negocieri cu partidele din Adunarea Națională sau dacă va recur la proceduri constituționale neobișnuite pentru a evita un colaps financiar și pentru a calma îngrijorările investitorilor de pe piețele internaționale.