Principalele institute de cercetare economică din Germania au prezentat prognoze optimiste pentru perioada următoare, estimând o creștere economică de 1,3% pentru anul 2026 și de 1,1% pentru anul 2027. Aceste cifre reprezintă o îmbunătățire semnificativă față de estimările prezentate în primăvară, fiind susținute de o economie mondială surprinzător de rezistentă. Totuși, experții avertizează că acest avânt este temporar, deoarece pentru anul 2028 creșterea este estimată la doar 0,4%.
Un motor important al acestei redresări este cererea externă pentru produse chimice derivate din petrol și gaze naturale, crescută din cauza dificultăților de livrare ale concurenților cauzate de blocarea Strâmtorii Ormuz. În paralel, industria germană de export beneficiază de boom-ul mondial al inteligenței artificiale, companiile fiind solicitate pentru echipamente energetice și servicii IT. De asemenea, investițiile în centre de date și cheltuielile publice pentru infrastructură și apărare contribuie la menținerea locurilor de muncă.
În ciuda acestor semne de îmbunătățire, economiștii critică dur modul în care guvernul federal finanțează aceste programe de modernizare. Coaliția formată din CDU/CSU și SPD utilizează îndatorarea pentru a susține investițiile în drumuri, căi ferate și rețele digitale, ceea ce duce la creșterea deficitului bugetar. Conform prognozelor, deficitul va crește de la 4,1% din PIB în acest an la 4,7% în anul 2028, în timp ce costurile cu dobânzile vor crește.
Problemele structurale rămân critice, printre care se numără îmbătrânirea populației și deficitul de personal calificat. Stefan Kooths, de la Institutul Kiel pentru Economia Mondială (IfW), a avertizat că factorii care susțin creșterea se epuizează. O altă provocare majoră este securitatea energetică și lipsa unei strategii clare pentru tranziția energetică. Oliver Holtemöller, de la Institutul Leibniz pentru Cercetare Economică din Halle, a subliniat necesitatea unei deschideri către imigrația de lucrători calificați.
Mediul de afaceri solicită o stabilitate mai mare, deoarece politica economică actuală este considerată neclară. Helena Melnikov, director general al Camerei Germane de Industrie și Comerț, a cerut decizii concrete în loc de noi dezbateri, punând accent pe reducerea birocrației și a costurilor. În același timp, sectorul industrial suferă, cu aproximativ 15.000 de locuri de muncă pierdute lunar în ramuri precum industria auto sau cea metalurgică, în timp ce firmele de tehnologie aleg să se mute în Statele Unite.
Economia germană traversează o perioadă de transformare profundă, trecând de la o putere industrială tradițională către un model bazat pe digitalizare. Această tranziție este marcată de o scădere a activității în sectoarele clasice și de o competiție intensă pentru atragerea investițiilor în inteligența artificială. Experții recomandă limitarea contribuțiilor sociale și stimularea menținerii angajaților în vârstă pe piața muncii pentru a contracara presiunea demografică.