Piața românească de factoring a înregistrat un volum de 5,08 miliarde EUR în primul semestru al anului 2026, conform studiului realizat de Ipsos România la comanda Asociației Române de Factoring. Această cifră reprezintă o creștere de 3,9% față de perioada similară din 2025, când volumul a fost de 4,89 miliarde EUR. Dacă se ia în calcul corectarea efectului deprecierii leului față de euro, evoluția este de 6,6%, însă în termeni reali, raportată la o inflație anuală de aproximativ 10%, volumele sunt în ușoară scădere.
Evoluția pieței de factoring a fost marcată de o creștere semnificativă a utilizării instrumentului de către companii. Numărul de aderenți activi a crescut cu 19,2%, în timp ce numărul relațiilor comerciale finanțate a avansat cu 45,6%. Se observă un tipar în care aceleași companii cedează creanțe către un număr tot mai mare de debitori, media acestora urcând de la 2,45 la 2,99 per aderent. Astfel, factoringul trece de la o soluție punctuală la un instrument aplicat sistematic asupra portofoliului de creanțe.
Sectorul de export a cunoscut o dinamica accelerată, cu o creștere de 35,2%, ajungând la un volum de 625,5 milioane EUR. Această evoluție depășește cu mult creșterea exporturilor de bunuri a României, care a avansat cu doar 3,0% în același interval. Cele mai mari volume în cadrul factoringului de export au fost înregistrate în segmentele metale, chimicale, apă și reciclare, reprezentând 55% din totalul acestui segment, urmate de autovehicule, utilaje și echipamente.
În ceea ce privește disciplina de plată, indicatorii arată o deteriorare la nivelul extremelor, deși media rămâne relativ stabilă. Întârzierea medie la plată a debitorilor a fost de 6,9 zile în primul semestru al anului 2026, comparativ cu 8,0 zile în primul semestru al anului 2025. Totuși, întârzierea maximă raportată a crescut constant, ajungând la 35 de zile în acest semestru, față de 15 zile în perioada similară din anul precedent, ceea ce indică o polarizare a capacității de plată.
Pe plan macroeconomic, economia românească traversează o perioadă dificilă, caracterizată de o scădere a PIB-ului cu 0,7% în primul semestru al anului 2026. Producția industrială a scăzut cu 3,7%, iar volumul comerțului cu amănuntul a înregistrat o scădere de 5,7%. Un aspect critic este numărul de insolvențe, care a crescut cu 12,4%, atingând un total de 3.855 de firme și PFA, cel mai ridicat nivel pentru un prim semestru din ultimii opt ani, cu impact în sectoare precum agricultura și construcțiile.
Contextul economic actual este descris de experți prin termenul de stagflație, reflectând o perioadă de stagnare a creșterii combinată cu presiune inflaționistă. Deși inflația a început să scadă de la 10,4% în iunie la 6,17% în august, aceasta rămâne cea mai ridicată din Uniunea Europeană. Această situație, marcată de o scădere a consumului final al gospodăriilor cu 2,5%, impune o atenție sporită asupra riscului de credit comercial și a predictibilității fiscale.