Piața de proiectare de arhitectură din România a înregistrat o creștere masivă, evoluând de la sub 30 de milioane de euro în anul 2001 la peste 300 de milioane de euro în anul 2026. Conform datelor furnizate de Filiala Teritorială București a Ordinului Arhitecților din România, capitala țării generează aproximativ 50% din acest volum economic total. Această evoluție reflectă o transformare profundă a sectorului de construcții și de servicii de proiectare pe parcursul ultimelor două decenii.
Structura profesiei a suferit modificări majore, Filiala București numărând în prezent 4.788 de arhitecți activi, ceea ce reprezintă circa o treime din profesioniștii de la nivel național. În comparație cu anul 2001, când filiala avea doar 1.290 de membri, numărul total a crescut considerabil, incluzând 2.601 de femei și 2.187 de bărbați. În întreaga țară funcționează între 3.500 și 4.000 de birouri de profil, de la ateliere mici până la companii mari care ating venituri anuale de 3 până la 6 milioane de euro.
Performanța economică a topului sectorului este evidentă, deoarece primele 10 societăți de proiectare cumulează între 20 și 30 de milioane de euro anual. Această cifră contrastează puternic cu situația din anul 2001, când o firmă de profil depășea rareori pragul de 1 milion de euro. De asemenea, tariful mediu de proiectare a cunoscut o ascensiune, crescând de la o valoare de 3-10 euro pe metru pătrat la intervalul actual de 15-45 euro pe metru pătrat, pe fondul cerințelor de detaliere.
Echipele de proiectare integrează acum specialiști pe diverse nișe, precum manageri BIM, auditori nZEB, experți în trafic, peisagistică, acustică sau certificări de sustenabilitate. dr. arh. Sergiu Petrea, președintele OAR București, subliniază că inteligența artificială, decarbonizarea și schimbarea climatică influențează deja practica profesională. Pentru a gestiona aceste schimbări, OAR București coordonează un proiect de analiză strategică cu orizontul anului 2051, sub îndrumarea specialistului în foresight Bulent Duagi, pentru a pregăti educația și stabilitatea birourilor.
Organizația a stabilit trei direcții de acțiune principale după consultarea membrilor: sustenabilitatea practicii prin claritate în autorizare, redefinirea rolului arhitectului în contextul automatizării și consolidarea colaborării interne. Ștefan Bâlici, președintele Ordinului Arhitecților din România, a menționat că generația actuală are o dublă responsabilitate față de standardele profesiei și față de beneficiarii finali. Totodată, filialele au semnat parteneriatul strategic BITT pentru susținerea proiectelor și uniformizarea bunelor practici în domeniu.
Ordinul Arhitecților din România reglementează profesia și protejează titlul de arhitect în baza Legii 184/2001. Instituția finanțează programe culturale prin intermediul Timbrului Arhitecturii și își propune, până în anul 2030, să consolideze o comunitate capabilă să sprijine dezvoltarea unui mediu construit de calitate. Această structură juridică și financiară asigură cadrul necesar pentru menținerea standardelor de proiectare în contextul unei piețe în continuă expansiune economică.