Guvernul condus de Luca Niculescu a prezentat un program de consolidare fiscală ce vizează reducerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB până în anul 2030. Această strategie de ajustare economică pornește de la un deficit de 9,3% din PIB înregistrat în 2024, cu un obiectiv intermediar de închiderea anului 2026 la un nivel de aproximativ 6% din PIB. Planul este conceput pentru a respecta traiectoria de consolidare convenită cu Comisia Europeană, în contextul pierderii granturilor din Planul Național de Redresare și Reziliență.
Efortul de ajustare pentru perioada 2027-2028 se va concentra pe eficientizarea cheltuielilor curente și pe eliminarea risipei bugetare. Executivul a stabilit un principiu strict conform căruia nicio cheltuială permanentă nouă va fi acceptată fără o sursă de finanțare echivalentă sau economii aferente. În acest sens, programele publice care nu ating obiectivele sau care se suprapun cu alte surse de finanțare vor fi restructurate, comasate sau chiar închise pentru a optimiza utilizarea banilor publici.
Administrația publică va trece printr-o reorganizare profundă, vizând comasarea agențiilor cu atribuții suprapuse și limitarea ocupării posturilor vacante doar în domeniile prioritare. Pentru a reduce costurile, achizițiile de bunuri și servicii standard, precum energia, echipamentele IT sau autoturismele, vor fi centralizate. De asemenea, cheltuielile de personal sunt programate să scadă de la 9,3% din PIB în 2024 la un nivel de 7,9% în anul 2031, în timp ce asistența socială va avea un plafon de 12,2% din PIB.
Pe partea de venituri, Guvernul mizează pe combaterea evaziunii fiscale și pe reducerea decalajului de TVA, estimat la aproximativ 30%. Un pas major în politica fiscală este eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) de la 1 ianuarie 2027, măsură considerată necesară pentru a nu penaliza investițiile și competitivitatea companiilor. Totodată, se va lucra la lărgirea bazei de impozitare și la revizuirea facilităților fiscale, menținând principiul cotei unice pentru a asigura predictibilitatea sistemului.
Presiunea financiară este accentuată de creșterea costurilor cu servicierea datoriei publice. În primele opt luni ale anului 2026, dobânzile au ajuns la 42,1 miliarde de lei, o creștere de 26,7% față de perioada similară din anul precedent. Pentru întregul an 2026, cheltuielile cu dobânzile sunt estimate la aproape 3% din PIB, în condițiile în care datoria publică a ajuns la 60,4% din PIB la sfârșitul lunii iulie 2026, reprezentând aproximativ 1.205 miliarde de lei.
Acest proces de consolidare fiscală are loc într-un context în care programul de guvernare Luca Niculescu include și alte reforme structurale, precum crearea unei noi instituții, ANIA, pentru industria de apărare. De asemenea, executivul gestionează pachete de solidaritate pentru persoanele afectate de scumpirile la energie, oferind sprijin pentru venituri de până la 3.500 lei pe lună, în încercarea de a echilibra disciplina bugetară cu protecția socială.