Expunerea investitorilor străini pe titlurile de stat românești a cunoscut o scădere marcată în perioada verii anului curent, ajungând sub pragul de 17% din totalul datoriei publice. Datele furnizate de Ministerul Finanțelor indică faptul că, în luna iulie 2026, plasamentele nerezidenților pe piața titlurilor de stat, atât în lei, cât și în euro, s-au situat la doar 16,7%. Această evoluție reflectă o retragere a capitalului străin din contextul turbulențelor politice interne care au marcat prima parte a anului.
Analizând evoluția pe termen lung, se observă o tendință de scădere constantă a ponderei deținerilor nerezidenților. În luna iulie 2026, valoarea acestor plasamente a reprezentat 76 mld. lei, ceea ce înseamnă aproximativ 15 mld. euro. Această cifră este mult sub nivelul de 19,5% înregistrat la începutul anului 2026. Dacă privim retrospectiv, în anul 2025 expunerea a oscilat între 19 și 20%, în timp ce în anul 2024 aceasta a ajuns chiar spre 25%.
Scăderea interesului investitorilor străini pentru instrumentele de datorie ale statului român a avut efecte directe asupra stabilității monedei naționale. Ieșirile de capital au antrenat episoade de depreciere a leului în raport cu euro, cursul valutar depășind pragurile de 5,1 și 5,2 lei/euro în prima parte a anului. Această volatilitate a fost alimentată de tensiunile politice prelungite care au amânat formarea unui nou guvern timp de aproape șase luni, pe lângă alte probleme economice.
Pe lângă factorii interni, climatul extern de incertitudine a contribuit la retragerea capitalurilor de pe piețele emergente. Aversiunea la risc a determinat investitorii străini să își deplaseze fondurile către active considerate mai sigure, lăsând piața românească într-o poziție vulnerabilă. Această combinație între instabilitatea politică locală și contextul global turbulent a accelerat procesul de scădere a deținerilor, care în anul 2023 depășiseră chiar pragul de 26% din datoria publică.
Situația economică este complicată și de indicatori macroeconomici defavorabili, precum inflația persistentă și o economie care înregistrează o încetinire. Deși deficitele sunt în scădere, acestea rămân la niveluri ridicate, influențând percepția investitorilor asupra riscurilor asociate plasamentelor în România. Această scădere de aproape 10 puncte de procent în patru ani subliniază schimbarea profilului de deținători ai datoriei publice de la investitorii nerezidenți către alți actori de pe piață.
Contextul fiscal al României este marcat de un deficit trimestrial semnificativ, care a atins 9,2% din PIB, conform datelor Eurostat. Această cifră depășește considerabil ținta anuală de 6% stabilită pentru bugetul de stat. Această discrepanță între deficitul real și țintele oficiale contribuie la climatul de incertitudine financiară și la monitorizarea atentă a indicatorilor de datorie publică de către partenerii externi și investitorii de pe piața de capital.