Ponderea sumelor suplimentare stabilite de ANAF în urma controalelor efectuate la companii, care au fost ulterior anulate după contestațiile acestora, a crescut semnificativ în primul semestru al anului 2026. Conform raportului de activitate al Fiscului, acest indicator a ajuns la 11,21%, în comparație cu 2,76% înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut. Această evoluție reprezintă o creștere de 8,45 puncte procentuale, ceea ce înseamnă că ponderea sumelor anulate este de peste patru ori mai mare decât în S1 2025.
Evoluția similară se observă și în cazul persoanelor fizice, unde ponderea sumelor anulate a urcat la 6,73% în primul semestru din 2026, față de 0,62% în S1 2025. Această creștere este de aproape 11 ori, însă raportul nu oferă detalii dacă acest fenomen este cauzat de dosare cu valori mari, de calitatea actelor de control sau de schimbările în modul de soluționare a contestațiilor. Pentru indicatorul privind companiile, ținta anuală stabilită de autorități este de maximum 12%.
Activitatea de control la persoanele juridice a inclus 15.335 de verificări documentare, prin care s-au stabilit sume suplimentare de 597,13 mil. lei. Totodată, în urma a 8.785 de inspecții fiscale, dintre care 6.460 au fost aplicate companiilor, s-au stabilit creanțe suplimentare de 1,27 mld. lei. În acest context, ponderea verificărilor documentare care s-au încheiat cu stabilirea unor creanțe suplimentare a urcat la 90,98%, depășind semnificativ ținta de 75% stabilită anterior.
În cadrul activităților antifraudă, valoarea medie a prejudiciilor estimate în cazurile care au fost finalizate cu sesizarea organelor de urmărire penală a crescut, ajungând la 2,1 mil. lei. Această cifră este mai mare decât valoarea de 1,6 mil. lei înregistrată în primul semestru al anului trecut și depășește ținta de un milion de lei. Din totalul prejudiciilor estimate de inspectorii antifraudă, suma de 661,88 mil. lei a fost trimisă procurorilor prin 312 cazuri, concentrându-se în principal pe dosarele mari.
Controlul fiscal și monitorizarea fluxurilor financiare rămân piloni centrali pentru veniturile bugetare, fiind susținuți de digitalizarea proceselor. În prezent, sistemul e-Factura a procesat 1,24 miliarde de facturi în primul semestru al anului 2026, în timp ce numărul caselor de marcat conectate a ajuns la aproximativ 966.000 de aparate. Aceste instrumente digitale permit autorităților să monitorizeze mai eficient tranzacțiile și să identifice riscurile de evaziune fiscală în timp real.
Implementarea componentelor PNRR rămâne un proces în desfășurare, cu un grad de realizare de 72,22%, sub ținta de 100%. Deși numărul acțiunilor de control a crescut cu 88,36% față de anul 2020, depășind ținta de creștere de 10% prevăzută de programul PNRR, anumite platforme rămân incomplete. De exemplu, platforma centrală de analiză de risc, denumită APIC/Big Data, nu este încă finalizată, deși datele din e-Factura și e-Transport sunt deja utilizate pentru analizele actuale.