Într-o perioadă marcată de șocuri energetice, presiuni fiscale și tensiuni geopolitice, predictibilitatea devine un factor esențial pentru stabilitatea mediului de afaceri. Antonio Vencesla, Director Corporate Affairs & Communications, JTI România, Moldova și Bulgaria, susține că punctele de referință stabile sunt vitale atunci când ipotezele tradiționale sunt puse sub semnul întrebării. Într-un peisaj economic volatil, capacitatea de a anticipa direcția schimbărilor oferă companiilor un avantaj competitiv decisiv pentru planificarea strategică.
Abordarea pe termen lung reprezintă o componentă centrală a culturii organizaționale, preferând deciziile pe decenii în detrimentul celor concentrate doar pe următorul trimestru. Antonio Vencesla explică faptul că orientarea spre rezultate imediate poate duce la amânarea investițiilor în cercetare, dezvoltare sau resurse umane, slăbind reziliența pe viitor. Un studiu McKinsey Global Institute asupra unor companii americane confirmă această tendință, arătând că organizațiile cu viziune pe termen lung au înregistrat creșteri de venituri de 47% și de profit de 81% între 2001 și 2014.
Un exemplu concret de angajament pe termen lung este investiția de aproximativ 300 de milioane de euro anunțată de JTI pentru o nouă fabrică la Ștefăneștii de Jos. Această decizie este luată într-un context de incertitudine, demonstrând că o direcție clară permite adaptarea tactică fără a pierde destinația finală. Strategia propusă de Antonio Vencesla este de a gândi pe termen lung, a acționa pe termen scurt și a se adapta permanent, asigurând astfel coerența deciziilor de business.
În ceea ce privește politicile publice, succesul acestora depinde de evaluarea realistă a reacțiilor pieței și a consumatorilor. Predictibilitatea nu înseamnă rigiditate, ci implementarea schimbărilor etapizat, printr-un dialog clar și într-un interval de timp rezonabil. Guvernele trebuie să evite schimbările bruște care pot genera perturbări economice, preferând cadre fiscale multianuale care să permită companiilor să aloce resurse și să își mențină angajamentele de investiții pe perioade extinse.
Problematica veniturilor bugetare poate fi abordată prin colectarea eficientă a taxelor, nu doar prin majorări abrupte. România se confruntă cu riscul creșterii comerțului ilicit în cazul ajustărilor fiscale neprevăzute, fenomen care erodează baza de impozitare. Conform studiului Novel, comerțul ilicit cu produse din tutun în România a crescut la aproape 14%, generând o pierdere anualizată de aproximativ 700 de milioane de euro, ceea ce reprezintă 0,2% din PIB.
Evoluția indicatorilor economici și a politicilor de consolidare fiscală rămâne un subiect critic pentru stabilitatea macroeconomică a țării. În contextul în care autoritățile urmăresc reducerea deficitului, combaterea pieței negre și îmbunătățirea conformării fiscale prin utilizarea datelor reprezintă alternative viabile la creșterea taxelor. O abordare bazată pe date concrete și pe aplicarea riguroasă a legii poate proteja atât integritatea pieței, cât și veniturile necesare pentru infrastructură și servicii publice.