Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală au identificat un prejudiciu fiscal de peste 6,2 milioane de lei, generat de cinci societăți de plasare a forței de muncă din Asia. Această acțiune a fost facilitată prin emiterea unor facturi care nu aveau un conținut economic real, conform unui comunicat de presă emis de autoritate. Verificările au scos la iveală un circuit de tranzacționare care a afectat direct veniturile bugetului de stat.
Societățile verificate au înregistrat în evidențele lor contabile facturi emise de către alte trei firme, având o valoare totală de peste 32 de milioane de lei. Aceste sume erau prezentate sub formă de avansuri sau pentru servicii fictive, fără nicio susținere în realitate. Inspectorii au stabilit că firmele au utilizat aceste operațiuni pentru a genera artificial cheltuieli și pentru a obține deduceri de TVA, în condițiile în care contravaloarea tranzacțiilor nu a fost achitată.
În cadrul procesului de verificare, autoritatea fiscală nu a găsit nicio dovadă care să confirme prestarea serviciilor facturate de către emitent. Înregistrarea acestor acte a dus la generarea unei taxe pe valoarea adăugată deductibilă și la modificarea obligațiilor fiscale. Din acest motiv, societățile beneficiare au raportat solduri negative repetate de TVA, fapt ce a declanșat investigațiile de către inspectorii de la DGAF.
Suma totală a obligațiilor fiscale stabilite suplimentar depășește 6,2 milioane de lei și include TVA, impozit pe profit și impozit pe dividende. Cele trei firme emitente sunt marcate de un risc fiscal ridicat, fiind în situații de inactivitate, insolvență sau radiere, funcționând sub coordonarea unui grup comun de persoane. Administratorii numiți formal nu au oferit nicio explicație concretă privind activitatea economică pe care au susținut-o.
Rețeaua a utilizat sistemul RO e-Factura pentru a crea o aparență de legalitate și pentru a transfera succesiv sarcinile fiscale pe un circuit artificial. Reprezentanții DGAF au declarat că analiza de risc și verificările antifraudă permit identificarea mecanismelor prin care se creează operațiuni economice artificiale pentru diminuarea obligațiilor fiscale. Autoritatea va continua acțiunile în domeniile cu risc fiscal ridicat pentru protejarea veniturilor bugetare.
Această investigație intervine într-un context în care România a încheiat anul 2025 cu o creștere economică de doar 0,8%. Conform datelor furnizate de INS, industria a stagnat, în timp ce consumul total a scăzut ușor. Monitorizarea atentă a circuitelor de facturare este esențială pentru protejarea resurselor statului într-o economie care prezintă semne de vulnerabilitate și o creștere moderată.