Economia României a înregistrat o stagnare a productivității resurselor în ultimii 25 de ani, în timp ce media Uniunii Europene a cunoscut o creștere de aproximativ 50%. Conform unei analize realizate de Asociația Energia Inteligentă, bazată pe datele furnizate de Eurostat, România generează în anul 2025 aproximativ aceeași valoare economică pentru fiecare kilogram de materiale consumate ca în anul 2000. Această evoluție indică o incapacitate de a desprinde dezvoltarea economică de volumul de resurse utilizate.
Indicatorul utilizat de Eurostat măsoară raportul dintre Produsul Intern Brut (PIB) real și consumul intern de materiale, incluzând materialele extrase intern, importurile și scăzând exporturile. În acest context, performanța României este sub cea a altor state europene. Polonia a reușit să își îmbunătățească productivitatea resurselor cu 90%, în timp ce Bulgaria a înregistrat o creștere de 40%, oferind un contrast puternic față de situația de stagnare observată la nivelul țării.
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, susține că noul program de guvernare trebuie să se concentreze pe gestionarea ineficientă și pe risipa de resurse, nu doar pe taxe, salarii sau pensii. El subliniază că simpla existență a gazelor naturale, a pădurilor sau a resurselor minerale nu garantează prosperitatea. Întrebarea centrală pentru autorități ar trebui să fie câtă valoare economică rămâne în România prin procesarea, tehnologizarea și comercializarea produselor obținute din aceste resurse naturale.
Analiza propune o evaluare a sectoarelor economice prin examinarea materiilor prime exportate și a bunurilor importate, identificând etapele de producție care lipsesc din economia locală. Dumitru Chisăliță avertizează că dezvoltarea capacităților industriale trebuie să fie orientată spre competitivitate, evitând subvenționarea fabricilor care nu sunt profitabile. De asemenea, sprijinul public pentru industrie ar trebui condiționat de modernizarea tehnologiilor și reducerea pierderilor, pentru a evita finanțarea repetată a vulnerabilităților companiilor.
Eficiența investițiilor publice și a fondurilor europene trebuie analizată prin prisma rezultatelor concrete, nu doar a volumului de bani cheltuiți. Dumitru Chisăliță recomandă ca succesul unui proiect să fie evaluat pe baza beneficiilor economice generate și a capacității de a acoperi cheltuielile de întreținere. În acest sens, noul Guvern ar trebui să prezinte un diagnostic public al economiei, cu obiective măsurabile, pentru a identifica domeniile în care România consumă ineficient resursele și pierde valoare adăugată.
Indicatorul de productivitate a resurselor este esențial pentru monitorizarea sustenabilității economice în cadrul pieței unice europene. Acesta permite companiilor și statelor să înțeleagă cât de eficient transformă inputurile materiale în output-uri economice de înaltă valoare. O productivitate scăzută indică, de cele mai multe ori, o economie bazată pe consum de materii prime cu valoare adăugată redusă, fără o infrastructură industrială capabilă de procesare avansată.