Noua prognoză elaborată de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare indică o perioadă de instabilitate pentru economia României. Conform instituției, se estimează o scădere a economiei cu 0,2% în anul 2026, urmată de o revenire la o creștere de 1,8% în anul 2027. Această analiză menține previziunile privind evoluția economică a țării pentru anul curent și pentru următorul în linie cu datele furnizate anterior, în iunie.
Evoluția economică în sud-estul Uniunii Europene arată un trend de încetinire, trecând de la o creștere de 1,4% în 2024 la 1,2% în 2025. În România, producția a rămas în mare parte neschimbată în prima jumătate a anului 2026, reflectând o contracție generală. Factorii determinanți pentru această situație sunt consolidarea fiscală și nivelul ridicat al inflației, care au afectat direct cheltuielile efectuate de gospodării.
În prima jumătate a anului 2026, PIB-ul real s-a contractat cu 0,8% față de aceeași perioadă a anului precedent, după o scădere accentuată a producției în ultimul trimestru al anului 2025. Această scădere este rezultatul unei prăbușiri de 4,6% a producției din sectorul manufacturier, combinată cu o contracție în sectorul serviciilor și o scădere a vânzărilor cu amănuntul. Singurul segment care a înregistrat o creștere a fost sectorul construcțiilor, susținut de proiectele de infrastructură finanțate de UE.
Situația inflației rămâne una critică, deoarece inflația IAPC a crescut la 9,7% în mai 2026, înainte de a încetini la 6,3% în august 2026. Deși a scăzut, acest nivel a rămas cel mai ridicat din cadrul Uniunii Europene. Raportul avertizează că deprecierea monedei față de euro, împreună cu prețurile ridicate la energie, ar putea prelungi presiunile inflaționiste, afectând stabilitatea economică pe termen mediu.
În ceea ce privește indicatorii fiscali, deficitul de cont curent al României rămâne printre cele mai mari din UE. Deficitul public general a fost cu 37% mai mic în termeni nominali în perioada ianuarie-iulie față de perioada similară din 2025, după ce în 2025 acesta a fost de 7,9% din PIB. Totuși, obiectivul de deficit pentru întregul an, stabilit la 6,2% din PIB, pare dificil de realizat în contextul actual.
Analiza BERD subliniază că o redresare a PIB-ului ar putea apărea în a doua jumătate a anului, dacă cererea gospodăriilor se stabilizează și investițiile UE sunt finalizate. Totuși, riscurile de deteriorare persistă din cauza incertitudinii privind politica fiscală, a șocurilor la prețurile energiei și a slăbiciunii cererii externe. Această perioadă de volatilitate este marcată de o tranziție dificilă între consolidarea bugetară și necesitatea stimulării investițiilor.
context_missing: false