Un nou proiect de lege depus la Senat, identificat sub numărul B563/2026, ar putea impune companiilor din România obligația de a utiliza servicii juridice pentru actele de înființare, modificarea societăților și contractele comerciale. Propunerea legislativă, înregistrată pe 14 octombrie, vizează obligativitatea intervenției unui avocat pentru toate actele pentru care legea cere forma scrisă, inclusiv actele adiționale. Romanian Business Leaders a solicitat respingerea acestui proiect în forma sa actuală, subliniind impactul negativ asupra mediului de afaceri.
Conform estimărilor realizate de Romanian Business Leaders, costul suplimentar impus firmelor pentru actele de înființare și contractele comerciale uzuale ar putea depăși 100 de milioane de euro pe an. Dacă această regulă ar fi aplicată și contractelor de muncă, suma ar putea ajunge la aproximativ 800 de milioane de euro anual. Calculul a fost efectuat pe baza datelor de la ONRC și Ministerul Muncii, utilizând un onorariu minim de 710 lei recomandat de ghidul UNBR pentru redactarea unui contract.
Proiectul de lege este criticat pentru faptul că ar putea pune în pericol dezvoltarea platformelor LegalTech și a instrumentelor bazate pe AI, din cauza incertitudinii juridice. Granița dintre informarea juridică și consultanța propriu-zisă ar putea fi stabilită de instanță, la cererea UNBR, ceea ce creează o zonă gri pentru furnizorii de servicii digitale. Mai mult, inițiatorii au solicitat adoptarea proiectului în procedură de urgență, fără a prezenta o analiză de impact sau o estimare a costurilor pentru companii.
Romanian Business Leaders subliniază că proiectul nu respectă testul de proporționalitate obligatoriu prin Directiva (UE) 2018/958 și Legea 245/2020, care impun evaluarea necesității oricărei restricții de acces la profesii. De asemenea, companiile care vor suporta aceste costuri nu au fost consultate în procesul legislativ. În prezent, servicii similare sunt oferite pe o piață deschisă de contabili, camere de comerț și platforme digitale, însă proiectul ar muta aceste activități exclusiv în zona rezervată avocaților.
Sergiu Neguț, președintele Romanian Business Leaders, a declarat că această măsură reprezintă o taxă nouă, mascată, pe antreprenoriat, care contrazice eforturile de simplificare administrativă. „Europa simplifică, iar noi complicăm. În timp ce Bruxelles-ul taie birocrația pentru companii, în Parlamentul României apare un proiect care le obligă să plătească un avocat pentru acte pe care le fac singure de zeci de ani. Nu e protecția clientului, e o taxă nouă, mascată, pe antreprenoriat, pe care nimeni nu a calculat-o”, a precizat acesta.
Contextul legislativ este marcat de o perioadă de tranziție politică, în pragul investirii unui nou Guvern. În acest moment, Parlamentul se confruntă cu dezbateri privind platforma de digitalizare a României 2030 și cu necesitatea de a stabiliza execuția administrativă. Această propunere de lege apare într-un moment în care obiectivele europene vizează reducerea sarcinii administrative cu cel puțin 25% pentru companii și cu 35% pentru IMM-uri.