Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a publicat noi estimări privind traiectoria economică a României, indicând o perioadă de instabilitate. Conform instituției, economia României ar putea înregistra o scădere a PIB-ului de 0,2% în anul 2026. Această prognoză urmează unei creșteri modeste de 0,7% estimată pentru anul 2025, urmând ca o revenire reală la creștere să fie anticipată abia în anul 2027, când BERD estimează un ritm de 1,8%.
Analiza instituției subliniază că prima jumătate a anului a fost marcată de dificultăți economice semnificative. În primul semestru, PIB-ul României s-a contractat cu 0,8% în ritm anual, în condițiile în care producția industrială a înregistrat o scădere de 4,6%. În același interval, sectoarele serviciilor și ale vânzărilor cu amănuntul au raportat reculuri, în timp ce singurul segment care a evoluat pozitiv a fost cel al construcțiilor, susținut de proiectele de infrastructură finanțate prin fonduri europene.
Presiunea inflaționistă reprezintă un factor critic, România menținând cea mai ridicată rată a inflației din Uniunea Europeană. Deși inflația a coborât de la 9,7% în luna mai la 6,3% în luna august, riscurile rămân ridicate. BERD avertizează că deprecierea leului față de euro și prețurile ridicate ale energiei pot menține presiunile inflaționiste pentru o perioadă mai lungă, afectând în mod direct consumul populației, care este deja sub presiunea ajustărilor fiscale.
În ceea ce privește indicatorii macroeconomici, deficitul de cont curent al României rămâne printre cele mai mari din UE. Totuși, există semne de îmbunătățire la nivelul finanțelor publice, deficitul bugetar fiind estimat la 7,9% din PIB pentru anul 2025. În primele șapte luni ale anului 2026, deficitul a fost cu 37% mai mic în termeni nominali față de aceeași perioadă a anului precedent, ceea ce face ca ținta de 6,2% din PIB pentru întregul an 2026 să fie considerată realizabilă.
Scenariul de recuperare propus de BERD presupune o revenire treptată a consumului gospodăriilor, alături de finalizarea investițiilor finanțate din fonduri europene și o creștere moderată a exporturilor. Deși PIB-ul ar putea intra pe traiectoria creșterii în a doua jumătate a anului 2026, acesta nu ar putea recupera pierderile necesare pentru a evita contracția totală de 0,2%. Riscurile rămân orientate în jos, fiind identificate incertitudinile politicii fiscale, șocul prețurilor energiei și cererea externă slabă.
Evoluția indicatorilor de consum și producție în România reflectă o perioadă de ajustare economică profundă. În contextul în care anumite sectoare, precum comerțul cu mașini, au înregistrat scăderi în primele șapte luni ale anului, stabilitatea macroeconomică depinde de capacitatea de a gestiona deficitul bugetar și de a atrage investiții care să compenseze scăderea cererii interne și a producției industriale.