Economia Greciei ar putea înregistra o creștere de 2,3% în anul 2027, depășind astfel ritmul de expansiune al marilor economii europene și media zonei euro. Conform proiectului de buget pentru anul viitor publicat luni de guvernul de la Atena, prognoza urmează după un avans estimat la 2% pentru anul curent. Datele oficiale indică faptul că Grecia menține un ritm de creștere peste media europeană, consolidând o tendință de performanță economică pe termen mediu.
Din punct de vedere al componentelor economice, investițiile sunt prognozate să înregistreze o creștere de 7,9% în anul 2027, oferind un impuls important activității de capital. În același timp, consumul privat ar urma să avanseze cu 1,5% în aceeași perioadă. Ministrul de Finanțe, Kyriakos Pierrakakis, a subliniat că, în ciuda unui mediu extern dificil, economia elenă ar urma să raporteze o creștere semnificativ mai puternică decât media din zona euro pentru al șaptea an consecutiv.
Gestionarea bugetară indică un excedent fiscal de 0,3% din PIB și un excedent primar de 3,3% din PIB pentru anul 2027, acesta din urmă excluzând plata dobânzilor la datoria publică. Grecia se poziționează printre puținele state din zona euro care înregistrează un excedent fiscal, fapt ce facilitează reducerea rapidă a datoriei. Ponderea datoriei publice în PIB este estimată să scadă la 128,8% anul viitor, de la nivelul de 136,8% raportat pentru anul 2026.
Evoluția indicatorilor de datorie este marcată de o scădere cumulată de 67 de puncte procentuale din anul 2020. Până la sfârșitul anului, raportul dintre datoria Greciei și PIB ar urma să coboare sub nivelul Italiei, datorită rambursării anticipate a unor pachete de asistență financiară. În ceea ce privește piețele de capital, randamentele obligațiunilor guvernamentale elene pe 10 ani s-au situat luni la 4,49%, rămânând sub nivelurile Franței, de 4,90%, și ale Italiei, de 4,66%.
Noul proiect de buget prevede și măsuri de sprijin social, incluzând subvenții și reduceri de taxe de aproximativ 2,2 miliarde de euro. Aceste fonduri sunt destinate în principal veniturilor populației afectate de prețurile ridicate la energia utilizată. Totuși, sursele menționează că salariul mediu lunar, situat la aproximativ 1.500 de euro, rămâne la același nivel raportat în anul 2009, indicând o stagnare a nivelului de venituri la nivel individual.
Performanța indicatorilor macroeconomici eleni este strâns legată de capacitatea statului de a menține un excedent primar pozitiv și de a gestiona datoria publică într-un context de volatilitate europeană. Reducerea raportului dintre datoria publică și PIB este un proces continuu care a început în 2020, oferind țării o stabilitate financiară sporită în comparație cu alte economii ale zonei euro care se confruntă cu presiuni bugetare.