Economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, a propus stabilirea unui pact între forțele politice responsabile pentru a asigura reducerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB până în anul 2030. Această inițiativă a fost prezentată joi, în cadrul conferinței „România sub lupă – Economia românească între presiuni globale și decizii interne”. Obiectivul principal vizează crearea unui cadru de predictibilitate care să scoată anumite decizii economice din jocul politic direct.
Conform propunerii, pactul ar trebui să impună respectarea unei corelații stricte între evoluția PIB-ului nominal și creșterea anvelopei salariale și a pensiilor. Valentin Lazea a subliniat că majorările cheltuielilor cu salariile bugetarilor nu trebuie să depășească ritmul de creștere a PIB-ului nominal, iar pensiile din sistemul public să nu crească mai rapid decât salariile. Un astfel de angajament ar putea consolida credibilitatea României în fața investitorilor externi.
O a doua componentă esențială a acestui pact vizează îmbunătățirea colectării veniturilor fiscale, cu accent pe TVA și impozitul pe profit. Valentin Lazea a indicat faptul că România pierde anual aproximativ 3% din PIB din neîncasarea TVA și încă 1% din PIB din necolectarea impozitului pe profit. Reducerea la jumătate a acestor decalaje de colectare ar putea diminua deficitul bugetar cu două puncte procentuale, însă această soluție nu poate fi bugetată exante.
Pentru a atinge aceste ținte, economistul susține necesitatea combaterii evaziunii fiscale și eliminării portiților legislative care permit optimizarea fiscală. De asemenea, a menționat importanța reformării activității ANAF, inclusiv în ceea ce privește sistemul de motivare și remunerare a personalului. Valentin Lazea a precizat că opiniile sale sunt personale și nu reprezintă poziția oficială a Băncii Naționale a României, subliniind necesitatea reducerii dependenței de împrumuturi.
În prezent, la un deficit de aproximativ 6% din PIB, circa un leu din șapte cheltuiți de stat provine din finanțare împrumutată. Scopul propus este ca, la un deficit de 3%, doar un leu din 14 să fie luat din împrumuturi, ceea ce reprezintă jumătate din situația actuală. Această tranziție este considerată vitală pentru stabilitatea financiară, având în vedere că până în 2030 vor fi împlinit deja 11 ani de la intrarea în procedura de deficit excesiv.
Situația fiscală a României rămâne sub observație, în contextul în care deficitul a ajuns la 9,2% din PIB în T2. Această evoluție subliniază presiunea pe bugetul de stat și necesitatea unor măsuri de ajustare fiscală pentru a menține stabilitatea economică pe termen lung, într-un mediu marcat de presiuni globale și decizii interne care influențează indicatorii macroeconomici ai țării.