România are nevoie de un pact politic între forțele responsabile pentru a limita creșterea cheltuielilor cu salariile și pensiile, precum și pentru a îmbunătăți colectarea TVA și a impozitului pe profit. Obiectivul final al acestui angajament ar fi reducerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB până în anul 2030. Propunerea a fost făcută de Valentin Lazea, economistul-șef al Băncii Naționale a României (BNR), joi, subliniind necesitatea unui semnal de credibilitate pentru investitori.
Datele statistice furnizate de Eurostat evidențiază o situație dificilă pentru România, care prezintă un deficit mai mare decât alte state membre. În primul trimestru din 2025, deficitul guvernamental ajustat sezonier a fost de 9,2% din PIB, în timp ce în Ungaria acesta a fost de 7,2%, iar în Polonia de 5,9%. În al doilea trimestru din 2026, indicatorul a revenit la valoarea de 9,2% din PIB, comparativ cu 7,7% înregistrat în trimestrul al doilea din 2025.
Valentin Lazea susține că un astfel de pact ar trebui să scoată temele economice din disputele politice pentru următorii patru ani. Semnatarii ar trebui să mențină corelația dintre evoluția PIB-ului nominal și creșterea anvelopei salariale și a pensiilor. Economistul-șef al BNR a precizat că majorările cheltuielilor cu salariile bugetarilor nu ar trebui să depășească ritmul de creștere a PIB-ului nominal, iar pensiile nu trebuie să crească mai rapid decât salariile.
O altă componentă esențială vizează creșterea veniturilor prin combaterea evaziunii fiscale și reformarea ANAF. România pierde anual aproximativ 3% din PIB din neîncasarea TVA și încă 1% din PIB din necolectarea impozitului pe profit. Valentin Lazea a estimat că reducerea la jumătate a acestor decalaje ar putea diminua deficitul bugetar cu aproximativ două puncte procentuale din PIB, oferind o alternativă la reducerea exclusivă a cheltuielilor publice.
Reducerea deficitului este strâns legată de diminuarea dependenței bugetului de împrumuturi pentru finanțarea cheltuielilor de stat. În prezent, la un deficit de aproximativ 6% din PIB, un leu din șapte din cheltuielile bugetare este finanțat prin împrumuturi. Economistul a subliniat că, pentru a atinge ținta de 3% din PIB, raportul ar trebui să fie de un leu din 14, reducând astfel presiunea pe datoria publică și oferind predictibilitate procesului de ajustare fiscală.
Situația fiscală a României este marcată de o perioadă de instabilitate a indicatorilor de deficit, care au fluctuat semnificativ în ultimii ani. Această evoluție vine într-un context în care țara se confruntă cu necesitatea de a respecta normele europene pentru a evita procedurile de deficit excesiv. Menținerea unui control strict asupra cheltuielilor recurente rămâne un punct critic pentru stabilitatea macroeconomică pe termen lung.