Mediul de business din România se confruntă cu o instabilitate legislativă majoră, Codul fiscal fiind afectat de aproximativ 1.200 de modificări în ultimii ani. La acestea se adaugă peste 200 de schimbări pentru sistemele RO e-uri și circa 500 de modificări ale Codului de procedură fiscală. În decurs de mai puțin de 11 ani, numărul total de modificări ale legislației fiscale primare se apropie de 2.000 de acte normative, fără a include reglementările secundare sau terțiare.
Acest volum imens de reglementări a generat zeci de miliarde de euro în costuri pentru companiile românești și zeci de mii de ore de muncă pentru funcționarii publici. În ciuda acestor eforturi, nivelul veniturilor bugetare și cel al evaziunii fiscale rămân constante. Gabriel Biriș, avocat și cofondator al The Tax Institute, susține că procesul de informatizare trebuie să reducă efortul de conformare a contribuabililor, nu doar să adauge costuri administrative suplimentare pentru companii și ANAF.
Printre propunerile concrete pentru îmbunătățirea climatului economic se numără păstrarea cotei de impozit pe profit de 16% și eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA), care a fost redus la 0,5% în 2024. De asemenea, se recomandă eliminarea impozitului suplimentar pentru sectorul petrol și gaze (ICAS 0,5%), deoarece aplicarea acestuia pe întregul lanț de comercializare amplifică inflația și costul vieții. O altă măsură propusă este indexarea amortizării fiscale a mijloacelor fixe cu inflația pentru a stimula investițiile.
Pentru a sprijini companiile mari, Gabriel Biriș propune eliminarea limitării deductibilității dobânzilor la 1.000.000 euro și majorarea la 10 ani a perioadei de recuperare a pierderilor fiscale. Se recomandă, totodată, eliminarea obligației de a întocmi dosarul prețurilor de transfer pentru tranzacțiile între companii afiliate cu sediul în România, deoarece acest proces este considerat inutil din punct de vedere al veniturilor bugetare. În ceea ce privește impozitul pe venit, se propune revenirea la cota de 16% fără excepții.
Digitalizarea actuală este criticată pentru lipsa consultărilor și pentru impactul asupra cash-flow-ului. Se propune introducerea taxării inverse generalizate în B2B pentru facturi de peste 5.000 euro și eliminarea completă a sistemelor RO e-Transport și RO e-TVA. De asemenea, se solicită o revizuire a RO e-Factura, deoarece sistemul actual este incomplet, neincluzând facturile emise pentru export sau livrări intracomunitare, ceea ce împiedică o administrare fiscală eficientă în timp real.
În prezent, România înregistrează un GAP de colectare a TVA-ului semnificativ, acesta fiind de 36,7% în 2021, conform datelor Comisiei Europene. Această cifră de 8,96 miliarde euro reprezintă cel mai mare decalaj din UE, România fiind singura țară care a înregistrat o creștere consecutivă a acestui GAP în ultimii patru ani. În ciuda introducerii rapidă a măsurilor de digitalizare, colectarea veniturilor nu a arătat încă o îmbunătățire sustenabilă.