Viitorul guvern se confruntă cu o realitate economică marcată de necesitatea consolidării fiscale, în condițiile în care deficitul bugetar rămâne la un nivel ridicat. În al șaselea an în care România menține un deficit de peste 6% din PIB, datoria publică a depășit pragul de 60% din PIB, iar dobânzile plătite la împrumuturi au ajuns la 3% din PIB. Aceste indicatori reprezintă constrângeri majore pentru orice administrație care dorește să implementeze un program de guvernare.
O problemă semnificativă pentru planificarea veniturilor este faptul că fondurile din cadrul PNRR nu vor mai putea susține veniturile pe partea de cheltuieli. În prezent, guvernul a inclus în lege bugetul de 53 de miliarde de lei (10 miliarde de euro) provenit din PNRR, ceea ce reprezintă 2,6% din PIB. Această disponibilitate a banilor este incertă, iar lipsa acestor resurle obligă la căutarea unor noi surse de venit pentru a compensa sumele care nu vor mai putea fi utilizate.
În perioada actuală, veniturile au fost susținute de majorări de taxe și impozite, proces care a contribuit la creșterea veniturilor cu 15% anul trecut și cu 10% la mijlocul acestui an. Deși aceste măsuri au ajutat la reducerea deficitului, ele au reprezentat o presiune asupra economiei. Viitorul guvern va trebui să decidă dacă va continua politicile de consolidare fiscală sau dacă va încerca o relansare economică prin reduceri de taxe, o sarcină dificilă în contextul actual.
În ceea ce privește cheltuielile, guvernul a utilizat metode de economisire prin suspendarea aplicării legii care prevede indexarea pensiilor cu inflația și cu 50% din creșterea economică. Prin această măsură, s-au economisit 12 miliarde de lei, echivalent cu 0,6% din PIB. Totuși, aplicarea legii salarizării care prevede majorarea lefurilor demnitarilor va impune un efort suplimentar de finanțare, deoarece guvernul va trebui să găsească acele 12 miliarde de lei pentru a respecta noile obligații.
Obiectivul de reducere a deficitului rămâne critic, având în vedere că România trebuie să ajungă la un deficit de 5,7% din PIB în anul 2027, conform înțelegerii cu Comisia Europeană și Consiliul. Dacă deficitul actual va fi sub 6% din PIB, efortul de consolidare va fi ușorat, însă orice derapaj fiscal ar putea reaprinde inflația. Eforturile de a coborî deficitul de la 9% din PIB în 2024 la nivelul actual de 6% sunt esențiale pentru stabilitatea economică.
Contextul economic actual este marcat de o monitorizare atentă a indicatorilor de inflație, în contextul în care există avertismente privind posibila dublare a ratei inflației în următoarele luni. Această dinamică a prețurilor influențează direct deciziile privind indexarea pensiilor și capacitatea de ajustare a cheltuitelor publice în fața noilor constrângeri bugetare care se profilează.