Ajustarea fiscală în România trebuie să continue în anii următori pentru a permite scăderea deficitului bugetar la nivelul de 3% din PIB până în anul 2031. Totuși, spațiul disponibil pentru noi majorări de taxe este tot mai limitat, deoarece presiunea fiscală aplicată în ultimul an a afectat deja companiile și populația. Economia resimte aceste efecte, având o creștere estimată la doar 0,7% pentru anul curent, ceea ce impune un echilibru între consolidarea bugetară și susținerea creșterii economice.
Noul guvern propune un mix de măsuri care încearcă să răspundă ambelor obiective, vizând atât corecția bugetară, cât și reducerea presiunii asupra economiei. Direcțiile anunțate includ eliminarea IMCA de la 1 ianuarie 2027, menținerea principiului cotei unice și lărgirea bazei de impozitare. De asemenea, se pune accent pe colectarea mai bună a TVA, rambursările rapide către companii, eficientizarea ANAF și un control mai strict al cheltuielilor publice, pentru a muta accentul de la noi taxe către o consolidare sustenabilă.
România a parcurs o perioadă de ajustare extrem de rapidă, realizând în doar douăsprezece luni o corecție pe care alte state o eșalonează pe trei sau patru ani. Cu doi ani în urmă, țara a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, de 9,3% din PIB. Pentru a reduce acest indicator, cota standard de TVA a urcat de la 19% la 21%, cotele reduse au fost unificate la 11%, impozitul pe dividende a crescut de la 10% la 16%, iar impozitele locale pe proprietate au fost majorate.
Deși măsurile au funcționat din punct de vedere bugetar, impactul asupra economiei a fost semnificativ. În primul an de TVA majorat, între august 2025 și iulie 2026, încasările din această taxă au crescut cu 22,2% față de perioada anterioară, conform Ministerului Finanțelor. Totuși, inflația a atins valori de aproape 10%, iar vânzările din comerț au intrat pe minus pentru un an întreg. România a fost singura țară din regiune cu o asemenea scădere a comerțului cu amănuntul, conform datelor Eurostat.
O soluție critică pentru creșterea veniturilor bugetare constă în îmbunătățirea colectării taxelor deja datorate, în special a TVA-ului. În 2023, statul a pierdut 45,5 miliarde lei din cauza neîncasării TVA-ului, un gap de conformare de un treime din total, cel mai mare din Uniunea Europeană. Utilizarea instrumentelor precum facturarea electronică, raportarea SAF-T și sistemul e-Transport poate ajuta ANAF să recupereze aceste sume. Fiecare punct procentual recuperat din acest gap ar putea aduce aproximativ 1,5 miliarde lei suplimentare la bugetul de stat.
Eforturile de consolidare fiscală sunt monitorizate atent de agențiile de rating, care au menținut România în categoria recomandată investițiilor, deși cu perspectivă negativă. Deficitul a coborât deja la aproximativ 6,2% din PIB, conform estimărilor Comisiei Europene pentru acest an. Pentru a atinge ținta de sub 3% până în 2031, este necesară o corecție de încă aproximativ trei puncte procentuale din PIB, o etapă considerată mai dificilă deoarece majorările de taxe au fost deja aplicate pe aproape toate fronturile disponibile.