Evoluția deficitului bugetar din România necesită o schimbare de paradigmă în strategia de ajustare fiscală, trecând de la creșterea taxelor la eficientizarea colectării și a cheltuielilor. Ruxandra Târlescu, partener coordonator Taxe în cadrul PwC România, avertizează că soluția de a majora taxele pentru reducerea deficitului și-a atins limitele de sustenabilitate. Companiile și populația resimt deja povara fiscală, iar slăbirea creșterii economice indică faptul că noi măsuri de creștere a impozitării ar putea afecta competitivitatea și consumul.
În ultimul an, ajustările fiscale au inclus măsuri semnificative, precum majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21% și unificarea cotelor reduse la 11%. De asemenea, s-a procedat la creșterea impozitului pe dividende de la 10% la 16%, alături de majorarea impozitelor locale pe proprietate. Datele Ministerului Finanțelor arată că încasările din TVA au crescut cu 22,2% în perioada august 2025 – iulie 2026 față de anii anteriori, însă presiunea pe buget rămâne ridicată.
Deși deficitul bugetar a coborât la 2,89% din PIB în primele opt luni ale anului 2026, de la 4,51% în aceeași perioadă a anului 2025, România trebuie să atingă obiectivul de sub 3% din PIB până în 2031. Estimările Comisiei Europene indică un deficit de aproximativ 6,2% din PIB în 2026, ceea ce impune o ajustare suplimentară de circa trei puncte procentuale. Această situație necesită o abordare axată pe recuperarea veniturilor deja datorate statului, în loc de noi impuneri.
Problema principală identificată este deficitul de conformare la plata TVA, România având cel mai mare deficit de acest tip din Uniunea Europeană în 2023. Pierderea estimată a veniturilor s-a ridicat la 45,5 miliarde de lei într-un singur an, în timp ce media europeană a deficitului de conformare este de 9,5%. Recuperarea fiecărui punct procentual din acest deficit ar putea aduce aproximativ 1,5 miliarde de lei la bugetul de stat, prin instrumente precum facturarea electronică sau e-Transport.
Contextul economic este marcat de o încetinire a consumului și de presiuni inflaționiste, rata anuală a inflației ajungând la 6,61% în septembrie 2026, după ce a coborât de la 10,85% în mai 2026. În acest interval, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut cu 5,1% în primele opt luni ale anului 2026 față de 2025. Reducerea deficitului trebuie astfel însoțită de o reformă a cheltuielilor publice care să protejeze investițiile în infrastructură, energie, educație și digitalizare.
Consolidarea bugetară reprezintă un proces continuu de gestionare a raportului dintre venituri și cheltuieli pentru menținerea stabilității macroeconomice. În România, acest proces este strâns monitorizat de instituțiile europene, având în vedere necesitatea respectării limitelor de deficit impuse pentru a asigura sustenabilitatea financiară pe termen lung a statului și a menține încrederea investitorilor în cadrul Uniunii Europene.