Economia românească dispune de un capital local acumulat, însă acesta nu este direcționat eficient către dezvoltarea companiilor din țară, a declarat Radu Burnete. Consilierul economic prezidențial a explicat că președintele a aprobat constituirea unui grup de lucru sub umbrela Administrației Prezidențiale. Acest grup are misiunea de a analiza și de a promova dezvoltarea pieței de capital din România, oferind soluții pentru utilizarea eficientă a economiilor naționale.
Avuția netă a populației a ajuns la aproximativ 2.000 de miliarde de lei la finalul lui 2025, un nivel de aproape patru ori mai mare decât cel din perioada 2009–2010. Deși activele financiare au depășit 1.300 de miliarde de lei, acumularea pe termen lung se realizează predominant prin Pilonul II, de natura obligatorie. Fondurile de pensii au înregistrat o creștere a activelor de o treime în 2025, datorită contribuțiilor și a randamentelor bune de pe bursă.
În prezent, activele fondurilor de investiții din România reprezintă doar 2,4% din PIB, un indicator semnificativ mai scăzut decât în alte țări europene. În comparație cu Croația, nivelul este de două ori mai mic, iar față de Polonia sau Cehia, acesta este de patru ori mai scăzut. În țări precum Suedia, Franța sau Țările de Jos, fondurile administrează active de 75–130% din PIB, în timp ce în Ungaria acest procent depășește 20%.
Din 2016 până în prezent, ofertele publice inițiale de pe piața principală au atras aproape 14 miliarde de lei, însă doar 1,9 miliarde au reprezentat capital nou pentru companii. Restul de 14% au fost direcționate către fonduri sau fondatori care își vindeau acțiunile. Tot capitalul nou strâns prin listări în ultimul deceniu este mai puțin de jumătate din suma pe care statul a împrumutat-o de la populație printr-o singură ediție Fidelis, în februarie 2025.
Grupul de lucru de la Cotroceni, care s-a reunit pentru prima dată pe 9 octombrie, se va concentra pe șase teme principale de reformă. Acestea includ simplificarea legislației, stabilirea unui cadru fiscal coerent, finanțarea companiilor în creștere prin private equity, funcționarea unei bănci de dezvoltare, gestionarea activelor digitale și modernizarea supravegherii prin ASF. Grupul este de natură consultativă și va lucra cu reprezentanți ai Băncii Naționale, ai Ministerului Finanțelor și ai Bursei de Valori București.
Evoluția indicatorilor macroeconomici relevanți arată că deficitul bugetar a scăzut la 3,81% din PIB după primele nouă luni din 2026. În același interval, investițiile au depășit pragul de 107 miliarde de lei. Aceste date subliniază importanța diversificării surselor de finanțare, într-un context în care statul nu mai poate fi principalul motor de creditare al economiei, mai ales pe măsură ce necesitatea reducerii deficitului devine critică pentru stabilitatea datoriei publice.