Organizația Romanian Business Leaders (RBL) a solicitat respingerea proiectului legislativ B563/2026, depus la Senat pe 14 octombrie, care ar obliga companiile să apeleze la servicii juridice pentru acte de înființare și contracte comerciale. Reprezentanții RBL susțin că această măsură extinde serviciile rezervate avocaților asupra unor operațiuni pe care firmele le realizează în prezent fără această obligație legală. Proiectul ar impune intervenția unui avocat pentru actele de modificare a societății și pentru contractele care necesită formă scrisă, inclusiv actele adiționale.
Impactul financiar estimat de RBL pentru actele firmelor și contractele comerciale uzuale depășește 100 de milioane de euro pe an. Dacă această regulă ar fi interpretată în mod extensiv, incluzând și contractele de muncă, costurile suplimentare pentru companii ar putea ajunge la aproximativ 800 de milioane de euro anual. Aceste cifre au fost calculate pe baza datelor furnizate de ONRC și de Ministerul Muncii, utilizând și onorariul minim de 710 lei recomandat de UNBR pentru redactarea unui contract.
Președintele Romanian Business Leaders, Sergiu Neguț, a declarat că proiectul reprezintă o taxă mascată pe antreprenoriat, nu o formă de protecție a clientului. Acesta a cerut inițiatorilor să retragă prevederile care afectează firmele și să supună proiectul unei dezbateri reale cu mediul de afaceri. RBL solicită ca actul să nu fie adoptat în procedură de urgență și să fie supus unei analize de impact riguroase, având în vedere că regula ar afecta peste un milion de companii.
Organizația subliniază că proiectul pune în pericol dezvoltarea platformelor LegalTech și a instrumentelor AI din cauza incertitudinii juridice create. Nu va exista o claritate privind granița dintre informare și consultanță, ceea ce afectează digitalizarea. De asemenea, RBL consideră că proiectul ar putea restrânge concurența pe piața serviciilor utilizate de companii, unde activează în prezent și alte categorii de furnizori, precum contabilii, camerele de comerț sau diverse platforme digitale.
Din punct de vedere juridic, RBL menționează că expunerea de motive nu include testul de proporționalitate impus de Directiva europeană 2018/958 și de Legea nr. 245/2020. Statul este obligat prin aceste norme să efectueze un test înainte de a introduce orice restricție de acces la o activitate rezervată unei profesii. Mai mult, organizația cere un aviz al Consiliului Concurenței și consultarea mediului de afaceri, în condițiile în care proiectul introduce obligația de a consulta UNBR la orice act normativ privind avocații.
Această discuție privind birocrația apare într-un context în care Comisia Europeană își asumă reducerea sarcinii administrative cu cel puțin 25% pentru toate companiile și cu 35% pentru IMM-uri. În România, procesul de digitalizare este marcat de dezbaterile privind platforma România 2030, însă propunerea B563/2026 este văzută de RBL ca o măsură care contrazice obiectivele de modernizare a Registrului Comerțului și simplificarea procedurilor pentru firme.