Peste 5.250 de companii au intrat în insolvență în România în primele nouă luni ale anului 2026, reprezentând o creștere de 11,7% față de aceeași perioadă a anului trecut. Această evoluție, bazată pe estimările Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC), marchează cel mai ridicat nivel de insolvențe înregistrat din anul 2018 încoace. Analiza realizată de CITR evidențiază o tendință alarmantă, în special în ceea ce privește stabilitatea companiilor cu active semnificative.
Fenomenul de insolvență afectează tot mai mult entitățile economice de mari dimensiuni, ceea ce crește miza financiară a acestui proces. Numărul firmelor cu active de peste un milion de euro intrate în insolvență a crescut cu 65%, trecând de la 86 la 142 de cazuri. Mai grav, pentru companiile cu active de peste patru milioane de euro, numărul procedurilor a urcat de la 17 la 41, înregistrând o creștere masivă de 141% față de perioada precedentă.
Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR, a observat că presiunea economică s-a mutat către companiile mari, schimbând natura riscului în economie. El a explicat faptul că insolvența unei companii mari poate genera efecte de tip lanț asupra furnizorilor care depind de încasări pentru a-și achita propriile obligații. Companiile mari sunt, în esență, finanțate de furnizorii lor prin creditul comercial, iar întârzierea plăților transmite dificultățile financiare către întregul ecosistem de parteneri de afaceri.
Sectoarele agricultura și construcțiile sunt principalele motoare ale creșterii numărului de insolvențe înregistrate în acest an. În agricultura de anul acesta, numărul procedurilor a crescut cu 52,5%, adăugând peste 90 de cazuri față de perioada comparabilă din 2025. În același timp, sectorul construcțiilor a depășit pragul de 1.000 de companii în procedură, înregistrând o creștere de peste 10%. În contrast, sectoarele comerțului și ale industriei prelucrătoare au înregistrat scăderi ușoare, de aproximativ 5% și 6%.
La nivel regional, Nord-Estul României a raportat cea mai mare creștere, cu un avans de 21,8%, în timp ce Bucureștiul rămâne principalul centru al insolvențelor, cu peste 860 de cazuri. În județul Vaslui, numărul procedurilor s-a dublat, iar în Bacău creșterea a fost de 48,5%, în Suceava de 42,1%. Singura regiune care a înregistrat o scădere a insolvențelor a fost Nord-Vest, cu un recul de 5,7%, în special în județele Cluj, Bihor și Sălaj.
Această situație de instabilitate apare într-un context de scădere a consumului de către populație. Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut cu 5% în primele opt luni ale anului 2026. Consumul redus pune o presiune directă asupra veniturilor companiilor, care trebuie să acopere în continuare cheltuielile fixe, precum salariile, chiriile și materiile prime, chiar și atunci când încasările sunt insuficiente.