Recuperarea nutrienților precum azotul, fosforul și potasiul din dejecțiile zootehnice reprezintă o oportunitate economică majoră pentru sectorul agricol european. Această practică transformă gunoiul de fermă dintr-o problemă de gestionare într-o resursă valoroasă, capabilă să înlocuiască o parte din inputurile externe. Prin utilizarea materiilor prime deja prezente în fermă, fermierii pot reduce pierderile către mediu și pot susține fertilitatea solului, transformând fluxurile secundare în produse agronomice previzibile și utile.
Dependența Uniunii Europene de fertilizanții importați rămâne un factor de vulnerabilitate economică pentru agricultură. Datele indică faptul că UE importă aproximativ 30% din îngrășămintele azotate, 70% din cele fosfatice și circa 40% din cele potasice. În aprilie 2026, prețurile fertilizanților azotate erau cu aproximativ 71% peste media anului 2024, un fenomen influențat direct de prețul gazului natural, care determină circa 70% din costurile de producție ale acestora.
Tipul de deșeu animal influențează direct logistica și valoarea economică a procesului de recuperare. Gunoiul de bovine este voluminos și bogat în materie organică, fiind ideal pentru utilizarea apropiată de fermă, în timp ce dejecțiile porcine sunt lichide și pot fi pompate. În schimb, gunoiul de pasăre cu așternut este mai uscat și mai dens în nutrienți, inclusiv fosfor, oferind un avantaj logistic prin transportul unei cantități mai mari de valoare fertilizantă pe unitatea de masă.
Reglementările europene recente facilitează trecerea de la stadiul experimental la cel comercial pentru produsele derivate din dejecții. Din 9 februarie 2026, noile reguli permit utilizarea RENURE, respectiv a azotului recuperat din dejecțiile zootehnice, în condiții stabilite pentru protecția apelor. Proiectul Horizon 2020 FERTIMANURE a demonstrat prin instalații-pilot din Belgia, Germania, Spania, Franța și Țările de Jos că se pot obține cantități relevante de azot, fosfor și potasiu, identificând 18 fertilizanți de origine biologică.
Utilizarea acestor fertilizanți organici aduce beneficii pe termen lung, deși poate genera un disconfort olfactiv temporar la aplicare. Deși mirosul poate fi un inconvenient pentru comunitățile din apropiere, acesta este un efect trecător al eliberării de compuși volatili. În sol, beneficiile sunt durabile, deoarece azotul, fosforul și potasiul rămân în sistem pentru a susține dezvoltarea culturilor, în timp ce materia organică îmbunătățește structura terenului, asigurând o circularitate reală a nutrienților.
Agenția Europeană de Mediu (EEA) estimează pierderi masive în sistemul agroalimentar european, cu circa 80% pentru azot și 70% pentru fosfor. Această ineficiență subliniază importanța tehnologiilor de separare și digestie anaerobă pentru a păstra nutrienții în circuitul economic. Implementarea practicilor de economie circulară este esențială pentru a reduce pierderile și pentru a asigura disponibilitatea locală a resurselor nutritive în fața șocurilor pieței internaționale.