România traversează o perioadă de instabilitate politică într-un context economic sensibil, în care indicatorii macroeconomici precum deficitul bugetar și inflația au început să scadă. Totuși, industria pierde locuri de muncă, iar companiile se confruntă cu costuri de finanțare ridicate și o lipsă de predictibilitate. CC Tax Advisory avertizează că acest moment de tranziție pune sub presiune capacitatea de rezistență a economiei în fața unei eventuale crize politice prelungite.
În primele șapte luni ale anului 2026, deficitul bugetar a scăzut cu 37%, ajungând la 2,34% din PIB, de la 3,99% în perioada precedentă. Inflația a coborât de la peste 10% în iunie la 6,2% în august, fiind sub dobânda de politică monetară a BNR. În același timp, încasările din TVA au depășit nivelul din 2025 cu 18,56 miliarde de lei, semnalând o anumită stabilizare a veniturilor statului.
În ciuda acestor date, costurile de finanțare rămân problematice, randamentul obligațiunilor în lei pe doi ani fiind de 6,52%. Costul asigurării împotriva riscului de neplată pentru România a ajuns la 144 de puncte de bază, un nivel dublu față de Oman și Indonezia. Pe 10 septembrie, țara își acoperise doar 65% din necesarul de finanțare anual de 265 de miliarde de lei, reflectând dificultățile de acces la capital.
Sectorul industrial suferă de o deteriorare vizibilă, cu o scădere a numărului de salariați de peste 185.000 de persoane între 2024 și jumătatea anului 2026. Industria prelucrătoare a pierdut peste 51.000 de angajați, dintre care aproximativ 18.000 provin din industria auto. Această evoluție este critică pentru bugetul public, deoarece un număr mai mic de locuri de muncă și o activitate industrială redusă duc la venituri mai mici din taxe și contribuții.
Eficiența mediului de afaceri a scăzut semnificativ, România ocupând locul 69 din 7ul în clasamentul IMD, după o cădere de 19 poziții. Cornelia Năstase, CEO CC Tax Advisory, subliniază că instabilitatea fiscală reprezintă un cost direct pentru companii. Ea a solicitat ca orice document care afectează fiscalitatea să includă o fișă de impact asupra IMM-urilor, care să specifice numărul de firme afectate și costul exact al măsurilor.
Contextul economic este marcat de o volatilitate care afectează deciziile de investiții, în timp ce indicatorii de risc rămân ridicați. În acest peisaj, costul asigurării împotriva riscului de neplată a României a fost raportat la 144 de puncte de bază, fiind de două ori mai mare decât în cazul economiilor precum Oman sau Indonezia. Această realitate subliniază dificultatea de a atrage capital la costuri competitive în contextul actual.
Strategia de gestionare a incertitudinii pentru companii implică o disciplină internă riguroasă. Cornelia Năstase recomandă antreprenorilor să verifice poziția reală la bugetul de stat prin fișa-plătitor și să construiască bugete pentru anul 2027 bazate pe trei scenarii fiscale diferite. Această abordare este necesară deoarece deciziile de investiții sunt adesea amânate din cauza lipsei de claritate privind nivelul de impozitare viitor.