Viitoarea reformă a Politicii Agricole Comune (PAC) pentru perioada 2028–2034 aduce schimbări structurale care pot pune presiune pe sectorul agricol din România. Reducerea bugetului european dedicat agriculturii, dispariția fondurilor pentru dezvoltarea rurală și introducerea unor plafonări ale plăților directe sunt principalele măsuri care ar putea afecta fermierii. Achim Irimescu, fost ministru al Agriculturii și fost ministru plenipotențiar al României la Bruxelles, avertizează că aceste modificări vin într-un moment critic pentru sector.
Una dintre cele mai grave probleme este scăderea ponderei agriculturii în bugetul Uniunii Europene. Dacă în anii '80 PAC reprezenta aproximativ 70% din bugetul european, în prezent aceasta ocupă 36–37%, iar pentru perioada 2028–2034 se estimează o scădere până la aproape 15%. Achim Irimescu subliniază că dispariția pilonului al doilea al PAC, cel destinat dezvoltării rurale și investițiilor, reprezintă o tragedie pentru sectorul care are nevoie de capital pentru tranziția verde.
Pentru România, impactul financiar ar putea fi semnificativ, alocarea urmând să scadă de la 21,5 miliarde de euro la 16,5 miliarde de euro în următorul exercițiu financiar. Această diferență de aproximativ cinci miliarde de euro va complica modernizarea fermelor, proces realizat până acum în mare parte cu sprijin european. În lipsa acestor fonduri, fermierii vor trebui să apeleze la resurse proprii sau la credite, însă costul finanțării în România este mult mai ridicat, situându-se între 10 și 15% la euro, față de 3% în vestul Europei.
O altă măsură controversată este plafonarea plăților directe la 100.000 euro per beneficiar, nu per fermă. Achim Irimescu avertizează că această limită va afecta grav fermele mari, care utilizează subvențiile pentru a susține rambursarea creditelor contractate pentru utilaje și investiții. Deoarece aproximativ 13.000 de ferme medii și mari asigură 75% din producția agricolă națională, penalizarea acestora ar putea compromite direct securitatea alimentară a populației și capacitatea de export a României.
Competitivitatea fermierilor este amenințată și de standardele stricte de mediu și de acordurile de liber schimb. Comisia Europeană solicită tranziția verde, care necesită investiții estimate la cel puțin 60 de miliarde de euro, însă aceste fonduri nu mai sunt prevăzute clar. În același timp, producătorii europeni trebuie să respecte costuri ridicate pentru reducerea pesticidelor și a emisiilor, riscând să nu poată concura cu produsele importate din țări terțe sau cu cele din Ucraina.
Sectorul agricol european se confruntă cu o presiune constantă pentru a echilibra protecția producției locale cu necesitatea de a menține prețuri accesibile consumatorilor. În contextul schimbărilor climatice, precum secetele recurente, nevoia de investiții în tehnologii genomice și soiuri rezistente devine vitală pentru supraviețuire. Totuși, fără un cadru de finanțare stabil și predictibil, adaptarea tehnologică a fermelor românești va rămâne o provocare majoră în perioada următoare.