Reuniunile recente ale Fondului Monetar Internațional și ale Băncii Mondiale s-au încheiat fără a oferi soluții noi pentru economiile în curs de dezvoltare. Aceste națiuni se confruntă cu provocări majore generate de extinderea conflictului din Orientul Mijlociu și continuarea războiului din Ucraina. În plus, creșterea plăților pentru datorii și posibilitatea unei bule speculative în domeniul inteligenței artificiale sporesc incertitudinea globală. Instituțiile au oferit doar recomandări standard, precum reducerea deficitelor bugetare și accelerarea reformelor pentru atragerea investițiilor private.
Kristalina Georgieva, directorul FMI, a subliniat că nivelurile datoriei țărilor în curs de dezvoltare au scăzut în ultimii ani, însă costurile de împrumut au crescut. Această evoluție este cauzată de creșterea puternică a randamentelor obligațiunilor în alte regiuni ale lumii. Plățile medii pentru serviciul datoriei în aceste țări s-au mai mult decât dublat față de nivelul de acum un deceniu. În prezent, aceste costuri ajung la 14% din veniturile guvernamentale, reducând resursele pentru sănătate și educație.
Josh Lipsky, vicepreședinte pentru economie internațională la Atlantic Council, a criticat lipsa de direcții clare în timpul discuțiilor. El a menționat că este dificil să se discute despre lumea în curs de dezvoltare atunci când economiile avansate riscă o criză fiscală. Situația este agravată de contextul politic din multe țări, care face ca ajutorul pentru dezvoltare să nu mai fie o prioritate. Această lipsă de stabilitate fiscală în țările bogate afectează capacitatea de sprijin global.
Mauricio Cárdenas, cercetător la Universitatea Columbia din New York, a observat că instituțiile nu sunt pregătite pentru noua etapă economică. Deși au adus experți în domeniul inteligenței artificiale, nu există recomandări specifice pentru gestionarea acestui fenomen. Mulți factori de decizie simt că se apropie un moment critic, dar nu dispun de un plan concret pentru a naviga prin incertitudini. Evoluția tehnologiei AI rămâne un factor de risc pe care nu poate fi anticipat cu precizie.
Ayhan Kose, economist-șef adjunct la Banca Mondială, a indicat că ritmul de creștere în țările în curs de dezvoltare a scăzut semnificativ. Această evoluție a pasat de un ritm de 4,4% la aproximativ 3,6%. Deși economia globală a evitat o recesiune după șocurile energetice provocate de conflictul dintre SUA, Israel și Iran, perspectivele rămân slabe. Banca Mondială încearcă să mobilizeze capital privat pentru a ajuta țările să se pregătească pentru progresele tehnologice, dar ajutorul oficial pentru dezvoltare suferă reduceri.
Contextul economic global este marcat de o volatilitate extremă, unde șocurile apar la intervale de câteva luni. Această instabilitate afectează capacitatea de planificare pe termen lung a guvernelor și a investitorilor. În timp ce unele economii avansate înregistrează deja o încetinire a creșterii, țările în curs de dezvoltare rămân vulnerabile la creșterea inegalității și la costurile ridicate ale serviciului datoriei, ceea ce poate duce la o creștere a sărăciei pe termen lung.