Revenirea la cota standard de TVA de 21% pentru majoritatea locuințelor noi, programată pentru 1 octombrie, ar putea afecta semnificativ piața imobiliară. Conform unei analize realizate de Swiss Capital, această schimbare fiscală pune în pericol atât accesibilitatea locuințelor pentru cumpărători, cât și marjele de profit ale dezvoltatorilor rezidențiali. Impactul financiar depinde direct de modul în care povara fiscală va fi gestionată între vânzător și clientul final.
Modificarea legislativă este rezultatul Legii 141/2025, care a eliminat cota redusă de 9% aplicată majorității locuințelor noi și a majorat TVA-ul standard la 21%. În acest context, Legea 161/2026 a introdus un mecanism de restituire pentru persoanele fizice afectate de atacul cibernetic asupra sistemului de cadastru din vară. Acești cumpărători care au plătit cota de 21% în perioada 1-7 august pot solicita statului returnarea diferenței de 12% față de cota de 9%.
Pentru a înțelege impactul financiar, analiștii Swiss Capital au prezentat un scenariu bazat pe o locuință cu un buget de 109.000 de euro. La o cotă de TVA de 9%, dezvoltatorul încasa un venit net de 100.000 de euro, în timp ce la cota de 21%, aceeași sumă plătită de cumpărător generează doar 90.083 de euro pentru dezvoltator. Această scădere de aproximativ 9,9% indică faptul că diferența va fi suportată fie prin prețuri mai mari, fie prin reducerea profitului.
Piața imobiliară se confruntă deja cu o scădere a cererii, în condițiile în care numărul apartamentelor vândute la nivel național a scăzut cu 8,9% în primul semestru, ajungând la 67.876 de unități, conform datelor ANCPI. În același timp, indicele de accesibilitate calculat de Swiss Capital a ajuns la cel mai redus nivel din 2018. Trimestrul al patrulea din 2026 este considerat de experți drept primul test real pentru cererea de locuințe după aplicarea noii taxe.
Presiunea asupra cumpărătorilor este accentuată de evoluția prețurilor, care au crescut cu 10,4% în prima jumătate a anului pentru locuințele noi. Această creștere depășește ritmul de avansare al costurilor de construcție, care au crescut cu 8,5%, conform datelor Eurostat. Situația actuală indică un dezechilibru între costurile de producție și puterea de cumpărare a populației, într-un moment în care marjele de profit ale dezvoltatorilor sunt sub presiune directă din cauza noii reglementări de TVA.
Evoluția acestor indicatori economici are loc într-un context de monitorizare atentă a deficitului bugetar. După primele nouă luni din 2026, deficitul a ajuns la 3,82% din PIB, însă există avertismente privind posibile creșteri ale acestuia, cu estimări care indică valori de peste 6,6%. Aceste dinamici macroeconomice influențează capacitatea de execuție bugetară și stabilitatea generală a mediului de afaceri din România.