Instabilitatea politică și absența unui guvern cu puteri depline pun economia României într-o poziție de vulnerabilitate extremă, conform unei analize realizate de economistul Adrian Negrescu. Blocajul care durează de patru luni este considerat factorul declanșator al incertitudinii care afectează indicatorii macroeconomici ai țării. Analistul subliniază că această criză guvernamentală nu a creat problemele existente, dar le prelungește și le crește costurile pentru întreaga societate.
Situația politică actuală este marcată de un proces de negociere fără rezultat concret, în care Siegfried Mureșan a început fără sprijinul PSD. Deoarece UDMR a recunoscut că nu se pot obține cele 233 de voturi necesare fără partidele principale, scenariul alegerilor anticipate devine cel mai probabil. Această incapacitate de a forma un cabinet funcțional alimentează incertitudinea care afectează sectorul industrial, investițiile în apărare și piața muncii, transformând blocajul politic într-un cost economic real.
Proiecțiile pentru anul 2026 indică o economie aflată în stagnare, cu un PIB care ar putea evolua între -1,2% și -0,1%. Adrian Negrescu avertizează că investițiile reale ar putea scădea cu până la 6%, ceea ce îngrijorează capacitatea țării de a reduce deficitul. În acest context, inflația ar putea rămâne la niveluri de 6-7%, în timp ce dobânda de politică monetară ar putea fi menținută la 6,50%, făcând creditele scumpe pentru familii și firme.
Un risc major identificat este retrogradarea ratingului de credit al României în categoria „junk”, un eveniment care ar putea avea loc în următoarele 6-12 luni. Adrian Negrescu estimează că probabilitatea unei astfel de scăderi a depășit pragul de 50%, deoarece Fitch și S&P mențin țara pe ultima treaptă a categoriei recomandate, BBB−. O pierdere a ratingului ar obliga fondurile de investiții să vândă titlurile românești, crescând costurile de împrumut pentru stat, bănci și companii.
Impactul financiar al unei astfel de retrogradări ar fi resimțit de fiecare cetățean prin credite mai scumpe, un curs de schimb de aproximativ 5,40 lei pentru un euro și prețuri mai mari la importuri. În plus, o parte mai mare din bugetul de stat ar fi direcționată către plata dobânzilor, reducând fondurile disponibile pentru spitale, școli și autostrăzi. Această situație ar putea compromite și oportunitățile de reindustrializare prin utilizarea miliardelor destinate industriei de apărare.
Contextul economic este marcat de o presiune constantă asupra indicatorilor de solvabilitate, în condițiile în care economia reală arată deja semne de suferință. În primul semestru, numărul de firme care au intrat în insolvență a ajuns la 3.855, cel mai mare nivel din ultimii opt ani. Această evoluție, combinată cu zeci de mii de companii care au datorii restante la stat, indică o fragilitate preexistentă a sistemului economic înainte de criza politică actuală.